Ce plan de urgenţă are România pentru aprovizionarea cu gaze DOCUMENT

Foto Shutterstock

Ministerul Energiei a elaborat un Plan de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România care defineşte trei niveluri de criză şi propune măsuri clare de intervenţie dar şi încheierea de acorduri interguvernamentale de întrajutorare în caz de criză a gazelor.

Astfel, Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România defineşte următoarele niveluri de criză:

▪ nivelul de alertă timpurie (denumit, în continuare, „alertă timpurie”): în cazul în care există informaţii concrete, sigure şi fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă; 

▪ nivelul de alertă (denumit, în continuare, „alertă”): în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care afectează în mod semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze, dar piaţa este încă în măsură să gestioneze perturbarea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piaţă; 

▪ nivelul de urgenţă (denumit, în continuare, „urgenţă”): în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisfice cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piaţă în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi. 

Apariţia nivelurilor individuale de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicaţiile economice şi tehnice anticipate şi de urgenţa acţiunilor de remediere la nivel naţional. Nivelurile nu trebuie declarate succesiv. Nivelul de alertă sau de urgenţă poate fi declarat imediat în funcţie de gravitatea perturbării, de urgenţa şi de tipurile de măsuri necesare pentru corectarea situaţiei sau eliminarea riscului.  

Incidente care pot declanşa o situaţie de criză 

O situaţie de criză privind asigurarea aprovizionării cu gaze naturale poate fi declanşată de incidente inerente lanţului de furnizare a gazelor naturale sau de ameninţări exterioare şi pericole care pot avea un impact asupra alimentării cu gaze naturale în România. Aceste incidente constituie baza pe care se ia decizia de a declara unul dintre nivelurile de criză şi, de asemenea, care nivel de criză va fi selectat.

Lista incidentelor care pot declanşa un nivel de criză 

1. Incidente ale sistemului de alimentare cu gaze naturale:

- Deficit în aprovizionarea cu gaze (cantităţi insuficiente de gaze pentru a satisface cererea) 

2. Alte tipuri de incidente:

Condiţiile meteo extreme (temperaturi exterioare anormal de scăzute sau de ridicate) care perturbă alimentarea cu gaze naturale: Ameninţarea potenţială sau reală de atac terorist, Reducerea sau întreruperea aprovizionării cu gaze naturale din ţări terţe; Întreruperile în aprovizionarea cu energie electrică; Sabotaj, vandalism şi furt în instalaţiile sistemului naţional de transport al gazelor naturale; Tulburări civile, război, terorism, dezastre naturale etc.

Planul de urgenţă prevede obligaţiile de raportare a incidentelor de entităţile afectate şi, după caz, reducerea sau oprirea livărirlor către marii consumatori de energie.

România face parte din 2 grupuri de risc

Pe de altă parte, România face parte din două grupuri de risc, grupul Ucraina, al ţărilor care primesc gaze ruseşti prin intermediul conductelor ucrainene (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croaţia, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia), şi grupul transbalcanic, alimentate prin conducta omonimă (România, Bulgaria, Grecia).

„Membrii Grupului de risc Ucraina au început discuţii pentru a conveni asupra aspectelor tehnice, aranjamentelor juridice şi financiare necesare pentru implementarea mecanismului de solidaritate descris la art. 13 din Regulament. Pe măsură ce aceste aranjamente sunt convenite, ele vor fi incluse în acest paragraf”, se menţionează în Planul de urgenţă. 

Conform legislaţiei europene, transpusă în cea naţională, anumiţi consumatori au statut de clienţi protejaţi, respectiv au garanţia că nu li se va întrerupe furnizarea nici atunci când ţara lor ajută cu gaze alte state. În România, clienţii protejaţi sunt clienţii casnici, producătorii de energie termică care nu pot funcţiona cu alţi combustibili decât gazele naturale şi care furnizează energie termică clienţilor casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii şi/sau prestatorilor de servicii de asistenţă medicală, asistenţă socială esenţială, de urgenţă, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educaţia sau cu administraţia publică.

Neprotejaţi şi, deci, întreruptibili sunt marii consumatori industriali români de gaze naturale.

Plan de Urgenta by Web Adevarul on Scribd