
Care sunt cele mai importante schimbări propuse în forma finală a Codului Fiscal
0Finalizarea de către Guvern a Codului fiscal şi trimiterea acestuia către Parlament pentru dezbateri marchează tranziţia de la o etapa iniţială a dezbaterilor de principiu spre cea a consultărilor extinse, avalanşei de propuneri de modificare şi a negocierilor politice. Dar potenţialul este uriaş - restartul ritmului de creare de locuri de muncă şi continuarea creşterii economice.
Calculele realizate de specialiştii din cadrul MFP arată că proiectul noului Cod Fiscal are potenţialul de a restarta ritmul de creare de locuri de muncă şi de a deveni motorul creşterii economice. Finalizarea de către Guvern a documentului şi trimiterea acestuia către Parlament pentru dezbateri marchează tranziţia de la o etapa iniţială a dezbaterilor de principiu spre cea a consultărilor extinse, avalanşei de propuneri de modificare şi a negocierilor politice.
În timpul în care codurile s-au aflat în dezbatere publică, la Ministerul Finanţelor Publice au ajuns peste 1.000 de propuneri constând în modificări şi completări. 75% dintre modificările fiscale au fost făcute pe baza opiniilor reprezentanţilor mediului de afaceri, ceea ce demonstrează interesul şi iniţiativa companiilor şi antreprenorilor de a construi un climat de relaxare fiscală care poate întări avantajele competitive ale României faţă de alte economii din UE.
Printre cele mai importante schimbări care apar în forma finală a noului Cod fiscal se numără:
· Reducerea TVA este una dintre cele mai mari promisiuni de campania USL din 2012, care pare că va fi respectată de guvernul Ponta. Scăderea TVA are scopul de a susţine economia şi veniturile clasei de mijloc. Cota generală va ajunge la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 18% de la 1 ianuarie 2018, iar TVA va fi de 9% pentru produsele alimentare şi evenimentele sportive, de la 1 ianuarie 2016.
· Reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active şi eliminarea impozitului pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016.
· Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzina şi motorina.
· Reducerea cotei contribuţiilor de asigurări sociale de stat din 2018 - la angajat de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator, de la 15,8% la 13,5%.
· Scăderea cotei unice la 14% de la 1 ianuarie 2019, atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru impozitul pe profit;
· Eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016;
· Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesionala şi perfecţionarea angajaţilor.
Un avantaj special va fi pentru zona veniturilor mici. Creşterea plafonului neimpozabil pentru pensii de la 1000 lei cu câte 50 lei în fiecare an fiscal până la 1200 lei lunar va însemna o îmbunătăţire a nivelului de trai pentru pensionari. Iar pentru cei cu venituri reduse din salarii (de pana la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună).
Gospodăriile cele mai sărace, formate din 37% din totalul populaţiei, vor beneficia foarte mult de relaxarea fiscală, deoarece ponderea alimentelor în coşul de consum este mai mare, iar aici regăsim marea majoritatea salariaţilor cu venituri mici. În acest sens este estimată o reducere a preţurilor de până la 10% la alimente şi de până la 5% la toate produsele în general.
Creşterea corespunzătoare a puterii de cumpărare este de 5-8% pentru cei cu venituri medii/mari, 10-12% pentru pensionari şi 20% pentru salariaţii cu venituri mici. Exemplificând pentru 2016, ar rezulta:
· O economie lunară de cheltuieli de circa 58 lei / persoană pentru o familie cu 2 salariaţi plus 2 copii - adică o economie totală de 232 ron/lună. Un total de 2.800 RON pe întregul an.
· O economie lunară de cheltuieli medie de circa 25 lei / persoana pentru o familie cu 2 agricultori plus 2 copii, însemnând o economie de 100 ron/lună şi 1.200 RON în 2016.
· O economie lunară de cheltuieli medie de circa 46 lei/persoană pentru o familie cu 2 pensionari - o economie de 92 RON/luna, aşadar 1.104 RON în 2016.
Ţinând cont de toate aceste avantaje, ajungem la concluzia că este important în acest moment ca Opoziţia reprezentată de PNL să renunţe la atitudinea neraţională şi anti-dialog şi să vină cu propuneri constructive faţă de noile Coduri, recunoscând faptul că acestea au un impact pozitiv pentru populaţie şi sunt apreciate de mediul de afaceri. Proiectul de relaxare fiscală este unul avantajos pentru românii din clasa de mijloc, dar şi pentru companii, iar dacă vrem ca România să fie ţara UE cu cea mai redusă fiscalitate în câţiva ani, un centru investiţional important, atunci adoptarea noului Cod fiscal este o datorie morală.