Autostrăzi 2015. Statul va fi bun de plată la Autostrada Comarnic-Braşov şi în cazul în care constructorul n-o termină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autostrăzi 2015. Raportul privind Autostrada Comarnic-Braşov – publicat recent de Ministerul Transporturilor – arată, la capitolele „Mecanismul de plată“ şi „Încetarea contractului“, că statul va fi bun de plată în mai multe variante, inclusiv dacă oprirea lucrărilor se va face din culpa concesionarului.

Pe de-o parte (în avantajul statului), plăţile de disponibilitate efectuate de către autoritate către concesionar „sunt supuse regimului de penalizare în situaţia în care serviciile nu sunt prestate la nivelul calitativ prevazut în contract (în baza specificaţiilor de performanţă) sau dacă autostrada nu este disponibilă utilizatorilor finali (adică dacă exista închideri de secţiuni de drum)“.

Principiul este că „autoritatea va efectua plăţi integrale de disponibilitate pentru o anumită perioadă numai în cazul disponibilitătii totale şi corespunzătoare a activelor pe durata respectivă, astfel cum este definită în contract (100% disponibilitate – 100% plată; 0 disponibilitate – 0 plată).

Cu alte cuvinte, statul va plăti mai puţin (sau nu va plăti nimic) dacă partenerul privat nu prestează serviciile în condiţiile de calitate sau dacă închide vreo porţiune de drum.

Valoarea actualizată netă a plăţilor de disponibilitate a fost de 2,932 miliarde de euro la data depunerii ofertei (09.12.2013), iar la data cea mai recentă, urmare a actualizării modelului
financiar valoarea actualizată netă a plăţilor de disponibilitate este de 2,732 miliarde de euro.

Ce plăteşte statul

De cealaltă parte însă, statul este bun de plată în mai multe cazuri. Iată câteva exemple, pe care le cităm din acelaşi raport:

„La incetarea contractului de concesiune, rezultatele activitatii concesionarului (de exemplu, proiectul tehnic, constructia in stadiul la care se afla la momentul incetarii, autostrada ca atare in cazul in care incetarea intervine in perioada de operare) revin autoritatii publice.

Astfel, in acord cu practica internationala in materie de proiecte de concesiune/PPP, la incetarea contractului de concesiune, autoritatea va achita compensatii la incetare, diferentiate in functie de motivul incetarii contractului, sintetizate in cele ce urmează:

a) Incetarea din culpa autoritatii publice
In cazul in care contractul de concesiune inceteaza din culpa autoritatii publice, autoritatea va achita o compensatie concesionarului, suma platibila drept compensatie urmand sa permita concesionarului:
• rambursarea sumelor datorate la acel momentde concesionar finantatorilor conform contractelor de finantare principala;
• recuperarea sumelor investite in proiect de catre actionarii concesionarului (mai putin eventualele sume deja recuperate);
• plata eventualelor costuri de reziliere a subcontractelor de catre concesionar ca urmare a incetarii contractului de concesiune (de exemplu, a contractului de proiectare si constructie si/sau a contractului de operare si intretinere);
• asigurarea ratei de rentabilitate a sumelor investite de concesionar la momentul respectiv.

b) Incetarea ca urmare a denuntarii unilaterale de catre autoritatea publică
In cazul in care contractul de concesiune inceteaza ca urmare a denuntării unilaterale de către autoritatea publică, autoritatea publică va achita o compensatie concesionarului echivalenta celei platibile in caz de incetare din culpa autoritatii publice.

c) Incetarea din cauza de Forta Majora
In cazul in care contractul de concesiune inceteaza ca urmare a unui eveniment de forta majora, autoritatea publică va achita o compensatie concesionarului, suma platibila drept compensatie urmand sa permita concesionarului:
• rambursarea sumelor datorate la acel moment de concesionar finantatorilor conform contractelor de finantare principala;
• recuperarea sumelor investite in proiect de catre actionarii concesionarului (mai putin eventualele sume deja recuperate);
• plata eventualelor costuri de reziliere a subcontractelor de catre concesionar ca urmare a incetarii contractului de concesiune (de exemplu, a contractului de proiectare si constructie si/sau a contractului de operare si intretinere).
Fată de compensatia plătibilă în caz de incetare a contractului de concesiune din culpa autoritatii publice, compensatia platibila in caz de incetare a contractului ca urmare a unui eveniment de forta majora nu cuprinde rata de rentabilitate a sumelor investite, ci doar investitia efectiva nerecuperata a concesionarului, motivul de incetare fiind unul in afara controlului ambelor parti, riscul incetarii fiind astfel impartit intre autoritate si concesionar.

d) Incetarea din culpa concesionarului
Conform practicii internationale in materie de concesiuni/PPP, autoritatea publică va achita o compensatie concesionarului si in cazul incetarii contractului din culpa concesionarului, pentru a se evita imbogatirea fara justa cauza a autoritatii publice, care primeste, la incetarea contractului, un bun cu o valoare semnificativa.
Principiul stabilirii compensatiei in caz de incetare a contractului din culpa concesionarului este cel al raportarii la valoarea bunurilor care revin autoritatii contractante la incetare/valoarea proiectului continuat de autoritatea contractanta/sumele avansate de finantatori. Sumele stabilite drept compensatie vor reveni finantatorilor si vor servi rambursarii (totale sau partiale) a sumelor datorate acestora de concesionar la acel moment conform contractelor de finantare principala, concesionarul si actionarii sai fiind sanctionati cu nerecuperarea investitiei efectuate pana la momentul respectiv- valoarea acesteia regasindu-se in bunurile care revin autoritatii contractante -, iar subcontractantii neprimind nicio plata ca urmare a incetarii contractului de proiectare si constructie/contractului de operare si intretinere.

e) Incetarea pentru nerealizarea inchiderii financiare a intregului proiect
In cazul in care contractul de concesiune inceteaza ca urmare a nerealizarii, la sfarsitul perioadei preliminare a contractului, a inchiderii financiare a intregului proiect, autoritatea publică va achita o compensatie concesionarului, suma platibila drept compensatie urmand sa permita concesionarului:
• rambursarea sumelor datorate la acel moment de concesionar finantatorilor lucrărilor iniţiale (activităţile din perioada preliminară) conform contractelor de finantare principala;
• recuperarea sumelor investite in proiect de catre actionarii concesionarului (mai putin eventualele sume deja recuperate);
• plata eventualelor costuri de reziliere a subcontractelor de catre concesionar ca urmare a incetarii contractului de concesiune.

Cum am aratat mai sus, autoritatea publica achita o compensatie pentru a se evita imbogatirea fara justa cauza a acesteia, autoritatea urmand a primi rezultatele activitatilor desfasurate in perioada preliminara (activitati de investigatii, proiectare, constructie a Sectiunii 1).

Pe de alta parte, în cazul nerealizarii inchiderii financiare pentru intregul proiect, concesionarul va suporta riscurile aferente, neprimind, indiferent de motivul nerealizarii inchiderii financiare rata de rentabilitate a sumelor investite si (cu exceptia cazului in care nerealizarea inchiderii financiare este ca urmare a culpei autoritatii) suportand deduceri din sumele investite.

De exemplu, daca inchiderea financiara a întregului proiect nu se realizeaza din motive neutre (care nu reprezinta nici culpa autoritatii publice si nici culpa concesionarului), din suma mentionata anterior va fi operata o deducere cu valoarea costurilor de dezvoltare a concesionarului (in limita a 5.000.000 de euro).

In situatia in care inchiderea financiara pentru intregul proiect nu se realizeaza, autoritatea publica poate totusi decide amanarea incetarii contractului pana la si exclusiv pentru finalizarea Sectiunii 1 a autostrazii.

In acest caz, compensatia la incetare ar fi calculata conform celor mentionate anterior si achitata la momentul finalizarii Sectiunii 1 a autostrazii (cu aplicareaeventualelor deduceri mentionate anterior).

În toate cazurile de încetare, valoarea costurilor care urmează a fi achitate de autoritatea publică poate fi cunoscuta si stabilita încă de la început, contractele de finanţare şi acordurile de subcontractare fiind supuse aprobarii autoritatii contractante.

De asemenea, modelul financiar al proiectului este aprobat de autoritatea contractantă".

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite