ANALIZĂ Consumul a accelerat creşterea economică, scăderea investiţiilor a frânat-o

Banii cheltuiţi de români la cumpărături în 2014 au îmbunătăţit statisticile privind dinamica economiei FOTO Adevărul

Avansul de 2,9% al economiei în 2014 s-a datorat creşterii afacerilor din comerţ, industrie şi exporturi, pe fondul scăderii abrupte a alocărilor din fondurile guvernamentale şi din capitalurile străine.

Evoluţiile principalelor domenii din economie – unele în scădere extremă, altele în creştere-record – au dat o medie generală de +2,9% a Produsului Intern Brut (PIB) pe anul 2014, reiese din datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Dacă luăm în calcul scăderile de peste 10% la investiţiile străine şi de aproape 5% la investiţiile publice, alocate de Guvern (care au provocat un nou recul, de 6,7%, în sectorul construcţiilor), ca să nu mai vorbim şi de scăderea creditării, am putea ajunge la concluzia că economia trebuia să se prăbuşească în 2014.

Dar, în compensare, comerţul cu amănuntul – reprezentând consumul populaţiei – a crescut cu 7%, apoi afacerile din industrie – reprezentând vânzările firmelor – au avansat cu aproape 8%, producţia industrială a avansat şi ea cu peste 6%, iar dinamica exporturilor are un plus de 5,8%. Şi anul agricol a fost unul foarte bun, cu recorduri nemaiîntâlnite la producţia de cereale. Astfel că, iată, media generală a tuturor acestor evoluţii a dat un plus de aproape 3% al PIB în 2014 faţă de 2013, cel puţin la prima estimare a statisticienilor.

Tot din statisticile oficiale reiese că media generală a scumpirilor – rata anuală a inflaţiei – a avut un minim-record de 0,8% în 2014, pe fondul unei creşteri a câştigului mediu salarial de 6%, factor care a dinamizat cu peste 5% puterea de cumpărare a românilor.

Ce spuneau prognozele

În rândurile economiştilor, care au observat plusurile şi minusurile anului 2014 (prezentate, sintetic, mai sus), părerile au fost împărţite, unii devenind mai optimişti, alţii mai pesimişti.

Comisia Europeană, spre exemplu, a revizuit în urcare, la începutul lunii februarie, prognoza privind evoluţia PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, „datorită rezultatelor bune obţinute în trimestrul al treilea, pe fondul intensificării peste aşteptări în zona consumului privat şi a exporturilor“.

De cealaltă parte, Banca Mondială şi-a revizuit în jos, la mijlocul lunii ianuarie, prognoza pentru creşterea economică de anul trecut, de la 2,7% la 2,6%, după ce nivelul fusese ajustat în jos şi în octombrie, faţă de estimarea de 2,8% anunţată în iunie. De asemenea, compania de evaluare Coface estima, la finele lunii ianuarie, un avans al PIB în 2014 de „maximum 2,5%“, nivelul de anul trecut depinzând de consumul din luna decembrie.

„În toamnă am estimat un avans de 2,2% pentru 2014, însă dată fiind evoluţia din primele nouă luni estimăm că la sfârşitul anului trecut creşterea va fi mai puternică, de 2,5%. România are nevoie de mai mult decât atât pentru a recupera decalajele“, afirma directorul Coface, Constantin Coman.

În fine, chiar Guvernul pare să fi fost mai prudent, construind bugetul anului trecut pe o creştere economică de doar 2,5%.

Decelerare în trimestrul IV

Potrivit INS, în ultimul trimestru din 2014, creşterea economică a fost de 0,5% faţă de trimestrul anterior (serie ajustată sezonier) şi de 2,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013 (serie brută). Asta după ce în trimestrul III 2014 creşterea faţă de aceeaşi perioadă din 2013 fusese de 3,3%, ceea ce ar însemna o decelerare.

„Considerăm că decelerarea dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV a fost determinată de deteriorarea cererii externe nete, cu impact asupra industriei (dinamica anuală a producţiei industriale s-a temperat la 2,3% în ultimele trei luni din 2014)“, notează Banca Transilvania într-un raport semnat de Andrei Rădulescu, senior economist.

Pe de altă parte, ritmul de evoluţie a consumului privat, principala componentă a PIB, s-a consolidat în ultimele trei luni, aspect confirmat şi de avansul comerţului cu amănuntul, în urcare anuală la 6,5% în ultimul trimestru.

„De asemenea, estimăm o contribuţie favorabilă la dinamica PIB în trimestrul IV din 2014 şi din partea consumului public (în context electoral), dar şi a investiţiilor productive“, se mai spune în raport.

A cincea în topul creşterilor din UE

La nivelul Uniunii Europene, România a înregistrat a cincea mare creştere economică în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul anterior, de 0,5%, la egalitate cu Olanda, Marea Britanie şi Portugalia. Estonia a consemnat cel mai mare avans economic din UE, de 1,1%, în timp ce economiile Ciprului, Greciei şi Finlandei s-au contractat cu 0,7%, 0,2% şi, respectiv 0,3%.

Şi prin comparaţie cu trimestrul al patrulea din 2013, economia României a înregistrat al cincelea cel mai bun ritm de creştere în UE, de 2,5%. Ungaria a consemnat cel mai mare avans al PIB, de 3,4%, fiind urmată de Polonia (3,1%), Marea Britanie (2,7%) şi Estonia (2,6%). La polul opus s-au situat Ciprul, a cărui economie a scăzut cu 1,9%, Italia, cu o contracţie economică de 0,3%, şi Finlanda, cu un declin de 0,1% al PIB.

Creşterea economică din UE s-a situat la 0,4% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul anterior şi la 1,3% comparativ cu trimestrul corespunzător din 2013.

România va plăti mai mult la bugetul UE

Avem o creştere economică de 2,9% în 2014 şi suntem din nou candidaţi la statutul de „Tigrul Europei“, potrivit statisticilor oficiale comunicate vineri de INS. Foarte bine, dar asta înseamnă (şi) că vom plăti mai mult la bugetul Uniunii Europene, în calitatea noastră de stat membru cu drepturi – şi obligaţii – depline. 

Contribuţia statelor membre – inclusiv a României – la bugetul UE creşte sau scade în funcţie de evoluţia economiei locale.

Cum se calculează contribuţia

Sursele de venit ale UE includ contribuţiile primite de la statele membre, taxele la import aplicate produselor provenind din afara UE şi amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele europene. Cele trei surse principale de venit sunt: * 0,7% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru  - cea mai mare sursă de încasări la buget; * 0,3% din încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) ale fiecărui stat membru; * o mare parte din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE (ţara care le percepe reţine numai un mic procent din acestea).

Cât va plăti România? Primele estimări arată că, în contul rezultatelor obţinute în 2014, am putea cotiza cu aproximativ şase miliarde de lei: patru miliarde ca procentaj din venitul naţional brut, 1,5 miliarde ca procentaj din încasările TVA şi 0,5 miliarde ca parte din taxele vamale.

Mai puteţi citi: