ANALIZĂ Şi bugetul de stat pe 2015 va fi croit tot la comanda FMI. Ce au stabilit Victor Ponta şi Gheorghe Gherghina într-o întâlnire secretă la BNR

ANALIZĂ Şi bugetul de stat pe 2015 va fi croit tot la comanda FMI. Ce au stabilit Victor Ponta şi Gheorghe Gherghina într-o întâlnire secretă la BNR

Ca şi în anii trecuţi, Guvernul se va prezenta în Parlament cu proiectul de buget pe anul viitor numai după negocierea acestuia cu finanţatorii internaţionali. Deocamdată, miniştrii promit o predictibilitate pe care nu o pot garanta.

Presiunile fiscale şi politice, dar mai ales cele financiare, acumulate asupra bugetului de stat pe anul viitor au ajuns la o cotă de intensitate atât de ridicată, încât Guvernul se vede nevoit să-şi ia din nou drept aliat Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a-l promova.

De data aceasta, Executivul este încolţit din toate părţile nu atât pentru a respecta normele de conduită fiscal-bugetară, asumate în relaţia cu partenerii externi, cât pentru a-şi respecta promisiunile electorale şi a continua măsurile de relaxare deja adoptate în 2014.

În faţa acestor presiuni, venite inclusiv de la actualul şi de la viitorul preşedinte al României (Traian Băsescu, respectiv Klaus Iohannis), care-i cer să se grăbească, premierul Victor Ponta şi-a luat concediu, dar le-a transmis miniştrilor să facă bugetul, lăsându-i de fapt fiecăruia câte un cartof fierbinte.

Ultimele anunţuri oficiale dau ca sigur scenariul că proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiunea comună a FMI şi Comisiei Europene, care va veni la 2 decembrie în Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

Ponta merge tot pe mâna lui Gherghina

Potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015.

Cu această ocazie, premierul l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina, să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul într-un deficit de 2% din PIB.

Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare a programelor din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu un uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă.
Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii
“, au completat sursele citate.

Fără rectificare, bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau de creştere a veniturilor“, au precizat sursele citate.

Reamintim că, recent, la Adevărul Live, Darius Vâlcov a explicat că va achita în anul 2014 unele cheltuieli bugetare care iniţial erau programate pentru 2015, astfel încât excedentul de acum să fie folosit ca oportunitate de a atenua presiunile pe deficitul ce s-ar putea crea în anul viitor.

O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA (sistemul european de conturi), ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt cofinanţări care nu mai pot fi amânate.
Ministerul Fondurilor Europene a calculat un necesar de cofinanţare de 15 miliarde de lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB
“, au mai spus sursele citate.

Gaură de 17 miliarde de lei

Cheltuielile aprobate de Guvern şi promisiunile electorale făcute de premierul Victor Ponta vor pune autorităţile în situaţia de a avea nevoie de fonduri suplimentare consistente pentru a acoperi golurile din finanţele publice.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, sunt necesare sume de 10 miliarde de lei, în vreme ce Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, estimează un necesar de 15-17 miliarde de lei.

Acesta vine în condiţiile în care România trebuie să îşi reducă deficitul bugetar de la 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, până la 1,4% anul viitor, potrivit obligaţiilor asumate de România prin Pactul Fiscal.

Principalele măsuri care trebuie acoperite sunt reducerea CAS cu 5 puncte procentuale (impact de 5 miliarde de lei), indexarea pensiilor (2,7 miliarde de lei), reducerea taxei pe stâlp de la 1,5% din valoarea activelor la 1% (500 de milioane de lei) şi majorarea salariilor în sănătate (270 de milioane de lei).

Concomitent, România trebuie să-şi crească cheltuielile militare la 2% din PIB, potrivit obligaţiilor ca stat membru NATO.

Există mai multe metode prin care acest lucru poate fi făcut. Ionuţ Dumitru apreciază că ţara noastră ar putea renegocia ţinta de deficit de 1,4%, astfel încât aceasta să fie mai mare, ceea ce ar reduce necesarul de bani, căci Guvernul s-ar putea împrumuta mai mult.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, Guvernul trebuie să îmbunătăţească întâi de toate colectarea, prin acoperirea „portiţelor“ fiscale.

Accizele şi redevenţele, încă în ceaţă

În timp ce Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, se laudă că Guvernul asigură predictibilitate, nici companiile şi nici populaţia nu ştiu cum vor arăta anul viitor nici accizele, dar nici sistemul de taxare a resurselor naturale sau taxele pe proprietate.

Cursul de la 1 octombrie a fost mai mic decât cel de anul trecut, astfel că accizele ar trebui să fie mai mici. Numai că Ioana Petrescu a anunţat că a constituit un „grup de lucru“ care să analizeze modul de calcul al acestora.

Motivul: aplicarea formulei actuale din legislaţie ar duce la scăderea veniturilor la buget, astfel că Executivul caută acum diverse căi pentru menţinerea lor. Una dintre acestea o constituie stabilirea unor accize direct în lei, fără legarea de cursul euro.

Regimul de taxare a resurselor de petrol şi gaze reprezintă un alt mare semn de întrebare.

Sistemul de redevenţe expiră la finele acestui an, după ce majorarea acestora a fost blocată timp de 10 ani prin contractul de privatizare a Petrom, în vreme ce taxa pe veniturile din liberalizarea gazelor expiră şi ea tot la finele acestui an.

Statul colectează acum 60% din veniturile suplimentare obţinute de producătorii de gaze în urma dereglementării.

Peste toate acestea, un document al Finanţelor arăta intenţia  de introducere a cotei progresive în trei trepte - 15%, 25% şi 35% - în locul celei prezente, de 16%, dar şi majorarea cu 25% a taxelor locale.


Cine este noul „părinte al bugetului“

După ce Gheorghe Gherghina a părăsit funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi a devenit membru în CA al BNR, Daniela Pescaru (50 de ani) a fost numită secretar de stat pe buget, în locul lui Gherghina.

Înainte de preluarea acestei funcţii, între 2009 şi 2014, Daniela Pescaru a fost director general al Direcţiei de programare bugetară.

De altfel, Pescaru lucrează la Ministerul Finanţelor încă din 1991, chiar în cadrul aceleiaşi direcţii, mai întâi ca referent, expert şi consilier superior, apoi ca director general adjunct.

A absolvit în 1986 Academia de Studii Economice, Facultatea de planificare şi Cibernetică Economică, dar şi mai multe cursuri de specializare în domeniul finanţelor.

citeste totul despre: