Guvernul face primul pas pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii. Ce scop va avea instituţia

Guvernul a decis joi adoptarea unui memorandum pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), un proiect ce vizează atragerea unor sume mari de bani pentru alocarea lor, ulterior, în lucrări de dezvoltare a infrastructurii, dar şi în sănătate şi educaţie.

Înfiinţarea Fondului este una dintre promisiunile făcute în programul de guvernare al PSD.

Ideea de bază a unui fond de investiţii este că el este alimentat de către stat cu o sumă de bani sau cu diverse active, iar mai departe el „pune la lucru“ banii respectivi pentru a produce şi mai mulţi. Atenţie, aceste fonduri nu construiesc şcoli sau spitale în sensul social, ci doar economic, fiind investiţii care să producă bani. De exemplu, acestea nu construiesc o autostradă doar ca să existe o autostradă, ci fac una doar dacă este cu taxă şi cu perspectivă reală de recuperare a banilor.

Scopul Fondului

Potrivit memorandumului adoptat de Guvern, FSDI va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, fiind un mecanism de finanţare care va identifica şi materializa oportunităţi investiţionale cu impact în  dezvoltarea economică durabilă şi crearea de noi locuri de muncă pe termen lung. 

În acelaşi timp, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va contribui atât la eforturile României de obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii, se arată în memorandum.

Potrivit acestuia, statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Grup de lucru

De asemenea, memorandumul prevede constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze modalităţile şi forma optimă de înfiinţare a FSDI şi din care să facă parte reprezentanţi ai ministerelor implicate precum şi ai altor entităţi relevante în dezvoltarea acestui instrument de investiţii.

„Crearea acestui Fond face parte din materializarea Programului de Guvernare 2017-2020 şi reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creşterea performanţei şi utilizarea eficientă a activelor deţinute de companiile statului, fiind centralizator de  expertiză, instrument de  capitalizare a companiilor de stat, dar şi de finanţare a proiectelor de ţară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice şi private. Fondul Suveran va fi un partener valoros atât pentru investitori instituţionali precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât şi pentru fonduri de investiţii sau alţi investitori privaţi”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu.

Proiecte peste proiecte 

În România există de mai mult timp tot felul de proiecte privind realizarea unui fond suveran.  

De altfel, România are deja Fondul Naţional de Dezvoltare, aflat la Ministerul Finanţelor, în care au fost depuşi banii obţinuţi de stat din privatizarea BCR şi a participaţiilor statului la Petrom, Distrigaz şi alte companii. Fondul în cauză avea 11 miliarde de lei şi din el trebuiau finanţate reactoarele de la Cernavodă. Însă banii au fost tocaţi în toamna anului 2008 în campania electorală. 

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu voia şi el un astfel de fond suveran încă din 2009, dar el dorea ca fondul respectiv să participe la realizarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. A venit criza, iar acesta nu a fost creat.

 Un alt fond utilizat pentru a finanţa proiecte preferenţiale a fost Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia premierului, prin care Emil Boc a finanţat mai multe proiecte locale în perioada când acesta a condus guvernul, dar acestea erau opace şi au fost criticate ca fiind alocate politic.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS) avea, de asemenea, un proiect de realizare a unui „fond industrial“ care să conţină pachetele de acţiuni pe care instituţia le mai deţine. Acesta ar fi trebuit apoi listat la bursă, însă nici acesta nu s-a realizat.

Concomitent, fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă, dorea în 2013 formarea unui fond suveran pentru investiţii în energie. Acesta urma să fie alimentat cu participaţiile minoritare ale statului din energie, precum pachetele de titluri ale statului la Petrom, fostele Distrigazuri, filialele Electrica privatizate etc. Acesta nu a mai fost format din cauza opoziţiei Ministerului Finanţelor, care ar fi pierdut dividendele care se varsă la buget de către companiile respective.