Ziua Z: Rezerva Federală a SUA este pe cale să crească dobânzile, la opt ani de la declanşarea crizei. Măsura va duce la creşterea dolarului

La opt ani de la declanşarea unei recesiuni devastatoare care a deschis calea erei politicilor monetare permisive, Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite este aşteptată miercuri să schimbe direcţia şi să înceapă creşterea dobânzilor, într-o economie care revine tot mai mult la normalitate.

Pieţele financiare sunt pregătite pentru o majorare de 0,25 puncte procentuale, care ar deplasa dobânda de politică monetară de la aproape zero la un intervalul de 0,25-0,5 puncte procentuale, relatează Reuters.

Anunţul deciziei va fi urmat de o conferinţă de presă a preşedintei Fed, Janet Yellen, care va explica măsura băncii centrale.

Pieţele financiare au pregătit deja terenul, în aşteptarea schimbării de politică a băncii centrale. Indicii bursieri americani au crescut marţi cu circa 1%, randamentele obligaţiunilor au urcat, iar analiştii au spus că după pregătirile din ultimele săptămâni o decizie surpinzătoare de a nu majora dobânda cheie ar putea perturba piaţa.

Majorarea dobânzii de către Fed, după ce timp aproape un deceniu a fost ţinută la valori minime istorice, induce nervozitate printre investitorii de pe pieţele emergente. O creştere a dobânzilor este o veste proastă pentru aceştia, deoarece vor fi nevoiţi să-şi schimbe deţinerile de active cu risc crescut pentru unele mai sigure, denominate în dolari.

„Decizia Fed nu va afecta semnificativ alte state dezvoltate, dobânzile sau cotaţiile valutare. Cu toate acestea, unele economii emergente sunt mai expuse la aceste fluctuaţii, în special cele care se bazează pe investitorii străini pentru a-şi asigura necesarul de finanţare” se arată într-o analiză a agenţiei de rating Moody’s. În anumite pieţe emergente, aversiunea faţă de risc a investitorilor poate genera ieşiri de capital şi neîncredere din partea capitalului străin.

Conform Moody’s, patru ţări – Brazilia, Rusia, Turcia şi Africa de Sud, care deja se află în propriile crize economice sau politice, vor avea cel mai mult de suferit de pe urma scumpirii dolarului.

Într-o situaţie normală, dacă bancherii americani decid să înăsprească politica monetară, băncile centrale din economiile emergente ar putea proceda la fel. Însă multe dintre aceste state nu vor putea lua o decizie fără a pune în pericol stabilitatea macroeconomică: să menţină dobânzi mici şi să rişte ieşirea capitalurilor pe măsură ce investitorii se mută spre active denominate în dolari sau să crească dobânda în ritm cu Fed ca să atragă capital şi să-şi trimită economiile în recesiune.

FMI, în ultimul raport a redus prognozele de creştere pentru ţările în curs de dezvoltare la 4%, cel mai redus ritm din 2009. Recenta încetinire a economiei chineze şi o prăbuşire a pieţei materiilor prime au împins Brazilia şi Rusia în recesiune iar scumpirea dolarului va subţia capitalurile investite în Turcia şi Africa de Sud.

În acest scenariu, o creştere a dobânzilor în SUA va exercita presiuni suplimentare asupra companiilor supraîndatorate, cât şi guvernelor care nu vor mai găsi bani ieftini ca să-şi acopere deficitele.

„Având în vedere semnalele puternice care au fost date, lipsa unei măsuri ar distruge credibilitatea Fed“, a declarat Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei, care este sceptic în privinţa necesităţii de a creşte dobânzile în acest moment.

Majorarea dobânzilor va separa Fed de băncile centrale din Tokyo, Frankfurt, Beijing şi alte capitale importante, care încearcă să stimuleze economiile ţărilor lor şi să genereze creştere.

Chiar dacă Fed decide miercuri creşterea dobânzii cheie, politica monetară va rămâne extrem de relaxată, iar oficialii Fed au semnalat că vor acţiona ulterior cu prudenţă, pentru a proteja redresarea economiei.

Pieţele şi analiştii se vor concentra pe limbajul utilizat de Fed pentru a justifica majorarea şi a descrie ritmul paşilor ulteriori.

Apocalipsa dolarului

Analiştii companiei TD Securities se aşteaptă ca declaraţia şi estimările economice ale reprezentanţilor Fed să scoată în evidenţă că creşterile de dobânzi vor fi posibile la fiecare şedinţă de politică monetară a băncii centrale.

În luna septembrie, oficialii Fed sugerau că anul viitor vor avea loc patru creşteri ale dobânzilor.

În zilele care vor urma, Fed va trebui să dovedească că noul set de instrumente pentru administrarea dobânzilor va funcţiona conform aşteptărilor, să vadă cum afectează dobânzile mai mari condiţiile de finanţare interne şi externe şi să spere că cererea slabă la nivel mondial şi preţurile scăzute ale mărfurilor nu vor duce la o deflaţie generalizată care să oblige banca centrală americană să inverseze din nou politica monetară.

Pentru ca politica Fed să fie considerată un succes, majorarea dobânzilor trebuie să fie urmată anul viitor de continuarea creşterii economice, de rămânerea şomajului la un nivel scăzut şi de accelerarea inflaţiei.