Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a menţionat principalele motive ale creşterii preţurilor la gaze în UE

Foto: Wikipedia / duma.gov.ru / Vice prim-ministrul rus Alexander Novak

Lipsa contractelor pe termen lung şi a investiţiilor în industrie, precum şi o scădere a producţiei proprii, sunt unele dintre motive, conform vice prim-ministrului rus.

Lipsa investiţiilor în industrie şi a contractelor pe termen lung în favoarea tranzacţiilor spot, scăderea producţiei interne de gaze, iarna rece din 2020-2021, precum şi riscurile reapariţiei acesteia, au devenit principalele motive ale creşterii preţului gazului în UE, a declarat de vice prim-ministrul Alexander Novak într-un interviu pentru RBC, apărut miercuri.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană renunţă „intenţionat” la principiile de bază – investiţiile pe termen lung în industrie şi contractele pe termen lung în favoarea contractelor spot. El a adăugat că piaţa spot presupune o mai mare atenţie îndreptată spre viitorul apropiat, fără a înţelege ce se va întâmpla în piaţă pe termen mediu şi lung. „Aceasta a dus la faptul că în vara anului 2021, când ar fi fost necesară pomparea gazelor în depozitele subterane, gazele naturale lichefiate (GNL) furnizate în baza unor contracte spot (condiţionate prin bursă), pe care conta Europa, au mers către alte pieţe care au fost mai favorabile din punct de vedere economic, "- a spus Novak.

Astfel, GNL din SUA, Qatar şi Australia a fost direcţionat în principal către regiunea Asia-Pacific. Drept urmare, a existat o lipsă de gaz în Europa şi preţurile au crescut, a adăugat vice prim-ministrul.

În plus, un alt motiv pentru creşterea preţurilor este scăderea producţiei proprii de gaze a UE. De exemplu, din 2013, livrările de gaze din Olanda au scăzut cu 70%, iar, în general, producţia de la companiile europene a scăzut cu 22%. Depozitele vechi sunt epuizate şi sunt necesare investiţii pentru a descoperi şi deschide altele noi, explică Novak. "Practic în Europa, acestea sunt zăcăminte offshore, care sunt destul de scumpe, necesită sprijin de la stat şi atrag finanţare ieftină. Dar ce vedem? Băncilor li se recomandă să nu finanţeze proiecte tradiţionale pentru extracţia de hidrocarburi, inclusiv pentru producţia de petrol şi gaze, creându-se astfel chiar şi mai mult deficit pe piaţă”, a remarcat vice prim-ministrul rus.

Potrivit acestuia, iarna rece din 2020-2021 este şi motivul creşterii preţurilor la gaze în UE. "Datorită unei perioade mai lungi de iarnă, timpul pentru pomparea gazului în depozitele subterane (UGS) a fost redus cu aproximativ trei săptămâni. Acest lucru nu a permis crearea de rezerve de gaz la volumul necesar, în timpul verii", a spus Novak. El a remarcat că aproximativ 66 de miliarde de metri cubi au fost retrase în perioada de iarnă din instalaţiile de stocare a gazelor din Europa şi doar 47,8 miliarde de metri cubi au fost pompaţi în perioada de vară. Prin urmare, a existat un deficit de aproape 18 miliarde de metri cubi.

Apoi riscurile legate de repetarea unei ierni reci în 2021-2022 şi a  lipsei de gaz a crescut preţurile. „Contractele futures cu livrare în primul trimestru din 2022 reacţionează deja, luând în calcul riscurile unei ierni reci şi volumele insuficiente de gaze, aşa că preţurile sunt în creştere. Aceasta este o poveste deja cunoscută pe piaţă", a conchis vice prim-ministrul rus.

Novak consideră că Europa trebuie să aibă o prognoză clară a balanţei sale energetice şi a necesarului de combustibili şi să o folosească pentru a planifica consumul şi volumele de aprovizionare pe termen mediu şi lung, scrie RBC. „Pot fi tranzacţii pe piaţa spot, dar trebuie încheiate şi contracte pe termen lung, care să garanteze componenta de bază a aprovizionării cu gaz către Europa”, a declarat acesta în interviul menţionat.