Va conduce încălzirea globală la o criză alimentară la nivel global?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Perioada de încălzire a climei corespunde cu recolte mai mari şi preţuri mai mici la alimente FOTO: Guliver/Getty Images
Perioada de încălzire a climei corespunde cu recolte mai mari şi preţuri mai mici la alimente FOTO: Guliver/Getty Images

Majoritatea studiilor prevăd o scădere în viitor a producţiilor agricole din cauza schimbărilor climatice. Datele statistice par însă a contrazice această teorie. Cel puţin până în prezent.

Un studiu publicat recent de revista „The Lancet“ şi citat de agenţia France Presse, arată că încălzirea globală ar putea reduce cu aproximativ o treime creşterea aşteptată a cantităţii de alimente disponibile până în anul 2050.

Aceasta deoarece schimbările climatice vor provoca fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploile excesive sau seceta, cu impact devastator asupra producţiei agricole.

La nivel individual, acest lucru ar putea duce la o reducere medie de 3,2% a cantităţii de alimente disponibile, de 4% a consumului de fructe şi legume şi de 0,7% a celui de carne roşie faţă de consumurile din anul 2010, potrivit estimării cercetătorilor.

„Aceste modificări pot fi responsabile pentru aproximativ 529.000 de decese suplimentare în 2050“, prognozează aceştia.

„Studiul nostru arată că un declin, chiar şi modest, al cantităţii de hrană disponibile pentru fiecare persoană ar putea duce la schimbări în conţinutul energetic şi în structura regimului alimentar, iar aceste modificări vor avea consecinţe importante asupra sănătăţii“, a declarat Marco Springmann, de la Universitatea Oxford, coordonatorul acestui studiu.

„Consumul redus de fructe şi legume ar putea duce la de două ori mai multe decese din cauza malnutriţiei“, susţin cercetătorii citaţi de AFP. În special Asia de sud-est şi Africa vor ajunge în fruntea listei în ceea ce priveşte decesele adulţilor legate de alimentaţia necorespunzătoare.

Ciclul de încălzire a climei de până acum nu sugerează însă o scădere a producţiilor agricole. Ci chiar o creştere a acestora.
Aceasta se poate vedea cel mai bine din evoluţia preţurilor la produsele alimentare pe o perioadă mai îndelungată. Se poate consideră că cererea este relativ stabilă, principala sursă pentru variaţia preţurilor fiind determinată de ofertă.

Producţiile agricole sunt sensibile la variaţiile climatice, iar când se discută de pericolul încălzirii globale, majoritatea studiilor prevăd scenarii catastrofale: scăderea producţiilor agricole, ceea ce în mod logic va conduce la creşterea preţurilor, pe măsură ce temperatura medie va creşte.

Un grup de cercetări americani a avut ideea de a suprapune evoluţia preţurilor pentru produsele alimentare peste graficul de variaţie a temperaturilor anuale. Acestea arată tendinţa preţurilor alimentelor din anii mai călduroşi faţă de perioadele când au fost înregistrate temperaturi sub medie.

Cercetătorii au descoperit în mod surprinzător că perioadele cu temperaturi mai scăzute corespund tendinţei de creştere a preţurilor alimentelor, în timp ce seriile cu ani mai călduroşi marchează perioadele în care alimentele s-au ieftinit.

Relaţia dintre cele două variabile a devenit mai strânsă în ultimii ani, datorită unei integrări mai mari a lanţurilor de aprovizionare şi a globalizării.

Cea mai recentă perioadă de încălzire a climei a demarat în 2011, an care corespunde cu un vârf al preţurilor produselor alimentare. De atunci, rata inflaţiei pentru alimente a tot scăzut fiind în prezent în teritoriu negativ.

Datele statistice indică, cel puţin deocamdată, că anomaliile climatice nu au produs vreun dezastru agricol. Dinpotrivă chiar, se constată că temperaturile mai ridicate au avut partea lor de contribuţie la obţinerea unor recolte mai bune.

Asta nu însemană însă că pericolul schimbărilor climatice nu ar exista. E posibil ca pe termen lung să se producă schimbările catastrofale prognozate, ca inundarea zonelor joase, deşertificarea unor regiuni întinse, secete severe şi multe altele.

De cealaltă parte o răcire a climei va genera, tot conform datelor statistice, dificultăţi în aprovizionarea unei mari părţi a populaţiei.

În România, efectele încălzirii globale sunt dificil de cuantificat, alte variabile influenţând mult mai puternic preţul alimentelor: scăderea TVA, creşterea veniturilor, embargoul impus exporturilor de alimente în Rusia etc. Însă dacă ne raportăm la producţiile agricole din ultimii ani, când clima s-a încălzit sensibil, nu s-au înregistrat scăderi spectaculoase.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite