Studiu. Bunăstarea din Europa Centrală şi de Est determină companiile să accepte revendicările salariaţilor

Un studiu efectuat de Coface în privinţa pieţei forţei de muncă din Europa Centrală şi de Est arată că deficitul de forţă de muncă reprezintă o oportunitate pentru gospodării, dar o ameninţare pentru companiile locale. Din 2010, salariile brute au crescut cu peste 30% în România şi Bulgaria şi cu peste 20% în Ungaria şi Polonia.

Un studiu efectuat de Coface în privinţa pieţei forţei de muncă din Europa Centrală şi de Est (ECE) arată că dezvoltarea pieţelor de muncă a fost benefice gospodăriilor, salariile în creştere şi nivelul scăzut al inflaţiei, combinate cu îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ducând la o rată mai mică a şomajului şi la creşterea consumului privat. 

Potrivit studiului, revenirea pieţei muncii se reflectă în dificultăţile tot mai mari întâmpinate de companii în ceea ce priveşte recrutarea, în special în cazul personalului calificat. Deficitul de forţă de muncă şi creşterea costurilor cu forţa de muncă reprezintă motive de îngrijorare pentru companii. 

„Piaţa de forţă de muncă din regiunea Europei Centrale şi de Est continuă să se îmbunătăţească. Ratele şomajului au scăzut la cel mai mic nivel de până acum, însă cele mai multe economii din ECE înregistrează cifre ale şomajului mai mari decât media UE. Datele arată o îmbunătăţire în intervalul ultimilor doi ani, salariile în creştere, inflaţia scăzută, transformând consumul generat de gospodării, în principalul motor al expansiunii economice. Cele mai multe ţări ale ECE au înregistrat o dinamică salarială pozitivă în ultimi ani. Din 2010, salariile brute au crescut cu peste 30% în România şi Bulgaria şi cu peste 20% în Ungaria şi Polonia”, consideră experţii Coface.

Migraţia şi natalitatea scăzută contribuie la lipsa forţei de muncă

Pe de altă parte, experţii subliniază că rata scăzută a natalităţii, emigrarea şi consolidarea puterii de negociere a salariilor au contribuit la lipsa forţei de muncă.

Cu toate acestea, în timp ce gospodăriile şi activitatea economică globală a regiunii beneficiază de creşteri, companiile au de suferit, deoarece se confruntă cu o forţă tot mai mare în negocierea salariilor, fiind forţate să accepte costuri mai mari de compensare. Cererea internă şi externă venită din partea gospodăriilor, rata scăzută a natalităţii şi emigrarea în Europa de Vest, toate au contribuit la deficitul forţei de muncă. Un număr din ce în ce mai mare de companii raportează aceşti factori ca reprezentând o barieră împotriva expansiunii afacerilor. 

Chiar şi companiile care plătesc salariile mai mari se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte angajarea. Posturile vacante sunt deosebit de puţine în Republica Cehă şi Ungaria. Creşterile salariale depăşesc în prezent câştigurile din productivitatea muncii. Din fericire, totuşi, costurile regionale ale forţei de muncă sunt încă, în medie, de trei ori mai mici decât în ţările ECE. 

Acest decalaj avantajos de care se bucură regiunea în ceea ce priveşte costurile unitare ale forţei de muncă, împreună cu proximitatea sa geografică şi culturală, ar trebui să aducă avantaje comerciale competitive. Totodată, aceste beneficii ar putea fi compromise pe termen mediu dacă emigrarea persoanelor tinere şi calificate continuă. 

Şoferii şi inginerii sunt printre cele mai greu de ocupat posturi 

Companiile vor continua să se confrunte cu un deficit al forţei de muncă - în paticular în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi. Studii recente indică faptul că profesiile precum şoferii şi inginerii sunt printre cele mai greu de ocupat posturi din ECE. 

În opinia experţilor, deficitul forţei de muncă ar putea fi atenuat prin încurajarea emigranţilor să se întoarcă în locurile natale. Aceasta ar necesita însă îmbunătăţiri ale actelor de guvernare. O revenire suficientă a emigranţilor în ţările de provenienţă este foarte puţin probabilă. Cei care au fost afectaţi de Brexit (sau de scenarii de viitor similare) vor fi mai motivaţi să-şi găsească de lucru în alte ţări europene din vest, datorită diferenţelor semnificative în ceea ce priveşte potenţialul venitului. 

„Încurajarea participării forţei de muncă în rândul minorităţilor etnice, a femeilor (rata de participare a acestora scăzută în comparaţie cu Europa de Vest: 61% în Polonia, 59% în Ungaria, 57% în România, comparativ cu 79% în Suedia, 72% în Germania şi 71% în Austria) şi a populaţiei senioare precum şi stimularea formării profesionale şi a programelor de învăţământ terţiar ar contribui, de asemenea, la rezolvarea situaţiei”, susţin experţii Coface.