Provocările economice mondiale în 2018: De la securitatea cibernetică, comerţul global şi crypto monezi la cooperare, crize umanitare şi schimbarea climatică

Tocmai s-a încheiat ediţia anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia – o bună ocazie de analiză a principalelor provocări cu care se confruntă lumea – de la securitatea cibernetică, comerţul global şi crypto monezi la cooperare, egalitatea de şanse, crize umanitare şi schimbarea climatică, arată o analiză realizată de Constantin Măgdălina, expert în Tendinţe şi Tehnologii Emergente.

Potrivit lui, în România, ecourile acestor subiecte discutate de liderii politici şi de business ai lumii nu fac audienţă. Agenda publică e sub semnul urgenţei şi nu poate cuprinde astfel de „abstracţiuni”. „Despre anvergura leadership-ului autohton, care să gândească la acesta scală, nu mai vorbim; se gândeşte sporadic şi abia local. Însă, ansamblul mondial se susţine pe cei care proiectează viitorul, integrează tendinţele în politicile pe care le gândesc şi sunt orientaţi spre economia progresului”, susţine Măgdălina.

Ca să fie sustenabil progresul economic trebuie să se bazeze pe o politică fiscală solidă, pe un comerţ global dezvoltat, pe creşterea nivelului de trai, într-un mediu nepoluat, corelat cu dezvoltarea tehnologiei şi în condiţii de productivitate şi competitivitate ridicate, mai spune el.

Astfel, politica fiscală poate fi un mijloc de reglarea inegalităţilor sociale atâta timp cât diminuează lacunele din legislaţie, atenuează şocurile economice spre beneficiul celor săraci, valorifică digitalizarea, este centrată pe valori şi este sustenabilă.

Comerţul global creştea cu 8% până la criza financiară din 2008. A urmat o rată medie de creştere anuală post-crizăde 3%. Distribuirea beneficiilor acestei creşteri în venituri s-a făcut inegal. Potrivit FMI, în ultimii 30 de ani, 53% dintre ţări au cunoscut o creştere a inegalităţii distribuirii veniturilor, ceea ce a şubrezit adeziunea politică la comerţul global.

Creşterea nivelului de trai se corelează cu productivitatea globală a muncii. Potrivit Economic Policy Institute,între 1973 şi 2013 productivitatea a crescut cu 74%,în timp ce salariul a crescut cu doar 12,5%. În perioada crizei financiare din 2008 scăderea productivităţii a dus chiar la o reducere a valorii reale a salariilor. În plus,transformările tehnologice, a pieţelor şi globalizarea au afectat distribuirea veniturilor.

Schimbarea climatică, poluarea şi reducerea resurselor afectează economiile statelor şi ale companiilor. Potrivit FMI, PIB-ul pe locuitor în ţările cu venituri scăzute va fi cu 9% mai mic în 2100 dacă nu ar exista schimbarea climatică. Impactul schimbărilor de mediu afectează producţia agricolă şi productivitatea, sănătatea şi mortalitatea. Politicile economice şi practicile de business trebuie să ţină cont de constrângerile legate de mediu ca să asigure o creştere sustenabilă pe viitor.

Dezvoltarea tehnologiei, din ce în ce mai rapidă, testează coeziunea socială şi cere răspunsuri vizionare în materie de politici publice pentru a promova inovaţia şi productivitatea. Potrivit unei analize realizate de Gartner, numărul dispozitivelor conectate va creşte de la 8,4 miliarde în 2017 la 20,4 miliarde în 2020. Avansul tehnologic aduce împreuna lumea fizică, cu cea virtuală şi biologică, organizează realitatea şi determină regândirea bazei economice de dezvoltare a statelor.

La nivel global, evoluţia economică din ultimul an nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Avansul tehnologiei, transformările politice, tranziţia către un nou cadru comercial şi de cooperare internaţională au creat nemulţumiri, au generat incertitudine şi tensiuni economice. Realitatea economică s-a complicat şi prin urmare s-a complicat şi misiunea liderilor. Vechile canoane de conduită economică sunt înlocuite, se restructurează pieţe, apar medii de schimb neconvenţionale ce pun în mişcare capitaluri exprimate în monezi electronice. Orizontul următorilor ani aduce provocări multe şi răspunsuri puţine. Economia progresului va fi un “Frankenstein economic sau un Prometeu modern”?, conchide Măgdălina.

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media şi mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.