Polonia naţionalizează 50% din fondurile private de pensii pentru a-şi reduce pe hârtie datoria publică
0
Decizia controversată a Varşoviei de a confisca jumătate din sumele cotizate de angajaţi în fondurile private de pensii (Pilonul II) va reduce povara datoriei publice cu 8% din PIB în bilanţuri, însă reprezentanţii fondurilor de pensii susţin că naţionalizarea este neconstituţională şi ameninţă cu tribunalul.
Guvernul de la Varşovia a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că va transfera 50% din activele deţinute de fondurile private de pensii către stat, o măsura ce va permite scăderea datoriei publice a statului cu 8% din Produsul Intern Brut, însă care pune în acelaşi timp în pericol viitorul fondurilor respective - multe dintre ele deţinute de străini -, care împreună gestionează sume de câteva miliarde de euro.
Practic, Guvernul de la Varşovia nu se mai poate împrumuta în acest moment pentru că datoria sa publică depăşeşte 50% din PIB, un prag autoimpus care, odată depăşit, ar putea atrage creşterea dobânzilor la care se împrumută statul şi pierderea încrederii investitorilor.
Prin confiscarea fondurilor private de pensii, raportul datorie publică/ PIB scade sub 50%, iar statul se poate împrumuta în continuare fără a-şi pune în pericol calificativul de ţară acordat de agenţiile de rating.
Strategia nu este una fără precedent - ea a fost aplicată şi în Ungaria în urmă cu trei ani, atrăgând criticile economiştilor. Naţionalizarea parţială sau totală a fondurilor private de pensii aduce o relaxare pe termen scurt în buget, care poate acoperi astfel „găuri” precum deficitul din sistemul public de pensii, deficitul bugetar sau datoria publică. Însă ea nu are niciun beneficiu pe termen lung, ba din contră, susţin economiştii.
Polonia a anunţat în urmă cu aproape doi ani că ia în calcul aplicarea unei măsuri similare pentru rezolvarea unor deficienţe bugetare, însă nimeni nu se aştepta ca jumătate din activele fondurilor de pensii private să fie confiscate.
Mai mulţi reprezentanţi ai acestor companii au declarat că măsura este una neconstituţională, argumentând prin faptul că statul preia active deţinute de societăţi private, fără a le oferi acestora nicio compensaţie.
Reforma sistemului de pensii se va face treptat, a explicat premierul Donald Tusk. Practic, toate fondurile deţinute de angajaţii polonezi în astfel de fonduri private vor începe să fie transferate către stat cu 10 ani înainte ca angajatul să iasă la pensie.
Reforma reprezintă „decimarea sistemului de pensii private pentru deschiderea unui spaţiu fiscal care să asigure o viaţă mai bună actualului guvern”, spune Peter Attard Montalto, analist în cadrul grupului Nomura, citat de agenţia de ştiri Reuters. „Guvernul are o definiţie ciudată a proprietăţii private, având în vedere că susţine că aceasta nu este o naţionalizare”, a adăugat acesta.
Tusk a adăugat că, de acum, angajaţii nu vor mai trebui să cotizeze la sistemul de pensii private, ceea ce va însemna şi mai puţine active pentru acestea. „Actualul sistem s-a dovedit a fi construit parţial pe datoria publică în creştere şi, astfel, a devenit foarte costisitor. Credem că, dincolo de consecinţele pozitive a acestei decizii asupra datoriei publice, sistemul de pensii va deveni astfel mai sigur”, a spus premierul.
Practic, prin transferul acestor active la buget, guvernul le poate înregistra în bilanţuri astfel încât să contrabalanseze parţial datoria publică, câştigând astfel spaţiu pentru a se împrumuta şi cheltui mai mult.
Anul trecut, datoria publică a Poloniei s-a situat la 52,7% din PIB, potrivit datelor oficiale.
Fondurile private de pensii deţin active cu valoare echivalentă a 20% din Produsul Intern Brut şi se numără printre cei mai mari investitori de pe Bursa de la Varşovia. Principalii „jucători” din acest sector sunt companiile internaţionale ING, Aviva, Axa, Generali şi Allianz.
Imediat după anunţul lui Tusk, indicele care monitorizează activitatea bursei a înregistrat o scădeere de 2,6 puncte procentuale de la începerea şedinţei bursiere.
„Este mai rău decât se temeau mulţi din piaţă. Diavolul stă în detalii şi deocamdată nu ştim multe despre mecanismul acestor schimbări, ce referinţe se vor folosi pentru evaluarea performanţei. Se pare că fondurile de investiţii vor pierde multă flexibilitate în ceea ce priveşte investiţiile pe care le pot face”, explică managerul unui astfel de fond, sub condiţia anonimităţii.
Directorii sunt îngrijoraţi şi de precedentul din Ungaria şi de efectele pe care le-a avut această naţionalizarea fondurilor de pensii private, în care maghiarii cotizaseră deja 14,6 miliarde de dolari asupra economiei naţionale.
Încercarea guvernului de la Budapesta de a-i face pe toţi cetăţenii să renunţe la pensiile private a dus la deprecierea forintului şi majorarea costurilor de împrumut ale statului la scurt timp după anunţarea ei. Investitorii cred că această modalitate de a aduce bani la buget este nesustenabilă, iar agenţiile de rating au anunţat că ar putea scădea „nota“ Ungariei.
În 2010, din cauza naţionalizării fondurilor de pensii private, randamentele pentru obligaţiunile din Ungaria au ajuns la cel mai înalt nivel din mai bine de un an.
CITEŞTE MAI MULT
Ce pierde Ungaria din naţionalizarea pensiilor
Încercarea guvernului maghiar de a-i face pe toţi cetăţenii să renunţe la pensiile private a dus la deprecierea forintului şi majorarea costurilor de împrumut ale statului. Investitorii cred că această modalitate de a aduce bani la buget este nesustenabilă, iar agenţiile de rating anunţă că ar putea scădea „nota“ Ungariei.
Ungaria, împinsă către un nou împrumut de la FMI
Investitorii „au trântit uşa-n nas“ Ungariei încă o dată ieri, forţând Budapesta să amâne iar planurile de a se împrumuta din pieţe. Dacă lucrurile nu se schimbă, maghiarii vor fi nevoiţi să accepte termenii duri ceruţi de FMI pentru a obţine un nou împrumut, scrie presa internaţională.
Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional avea operaţiuni neînsemnate şi se vorbea chiar de desfiinţarea instituţiei. În prezent, tot mai multe ţări depind de organizaţie. În rubrica „Dosar“ din această săptămână, „Adevărul“ îţi arată cum un politician abil a reuşit să profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI.
Se încarcă comentariile...
