Panica bursieră i-a făcut pe colecţionarii de artă să îşi pună la vânzare operele deţinute

Mai mulţi colecţionari de artă au dorit să îşi vândă operele sau să le pună gaj pentru a obţine bani în timpul scăderilor bursiere accentuate care au avut loc zilele trecute din cauza turbulenţelor din China, scrie Bloomberg.

Asher Edelman, vânzător de obiecte de artă, se afla în vacanţă luni, când mai mulţi clienţi l-au sunat în timp ce acţiunile se prăbuşeau pe bursă. Unii cereau să se împrumute de la compania lui Edelman, ArtAssure Ltd, punând drept garanţie operele, în vreme ce alţii căutau să le vândă. Toţi doreau acelaşi lucru: lichiditate.

Firmele micuţe de acest tip au spus că au fost neobişnuit de ocupate în luna august, când cea mai mare parte a lumii artei se află în vacanţă. Bursele mondiale şi piaţa artei au devenit interconectate, pe măsură ce preţul obiectelor de artă a crescut, iar tot mai mulţi cumpărători bogaţi îşi vedeau colecţiile drept o investiţie.

„În urmă cu zece ani nimeni din piaţa artei nu era atent la aceste corecţii de pe burse“, spune Elizabeta de Habsburg, director la Winston Art Group, o companie independentă de evaluare şi consultanţă. „Acum clienţii răspund imediat“, a completat ea.

În anul 2014, vânzările de obiecte de artă au depăşit vârful de dinaintea crizei financiare, ajungând la 51,2 miliarde de euro în vânzări globale, faţă de 48 de miliarde de euro în 2007. În luna mai, un tablou de Pablo Picasso a fost vândut cu 179,4 milioane de dolari, cel mai mare preţ plătit vreodată la o licitaţie pentru o operă.

Finanţarea achiziţiilor de artă a crescut cu restul pieţelor de investiţii, iar marile bănci, precum Citigroup, JPMorgan, Morgan Stanley şi Goldman Sachs au oferit clienţilor lor credite care aveau drept garanţii operele în sine. În 2014, Winston Group a făcut evaluări în valoare de un miliard de dolari pentru utilizarea operelor de artă drept colateral, de două ori mai mult decât în 2013.

„Colecţionarii realizează în sfârşit că îşi pot folosi operele de artă ca un activ şi pot face rost de lichiditate cu ajutorul acestora“ pentru a plăti alte împrumuturi, să cumpere firme, asigurări de viaţă sau şi mai multă artă, a completat Elizabeta de Habsburg.

Dacă societăţile mici din domeniul artei au raportat că au primit mai multe telefoane de la clienţi luni, mai multe bănci au arătat că nu au primit. În timpul corecţiilor de pe burse, băncile limitează câteodată creditele pe care le acordă şi care au garanţii obiecte de artă sau adaugă o serie de restricţii, potrivit lui Evan Beard, responsabil privind arta şi finanţarea la Deloitte.

„Când nu se mai găseşte lichiditate pe piaţă, oamenii vor considera creditele pe baza obiectelor de artă drept o opţiune pentru a înlocui împrumuturile volatile pe bază de valori mobiliare“, a firmat John Arena, responsabil senior cu credite la un braţul de administrare a averilor private din cadrul Bank of America.

Crahul bursier de luni a ras 2.700 de miliarde dolari de pe pieţele mondiale de capital.