Faţa ascunsă a Germaniei: milioanele de nemţi care trăiesc în sărăcie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Piaţa Alexanderplatz din Berlin, un cerşetor pe nume Adalbert caută peturi pe care le poate duce la centrele de reciclare. FOTO Reuters
În Piaţa Alexanderplatz din Berlin, un cerşetor pe nume Adalbert caută peturi pe care le poate duce la centrele de reciclare. FOTO Reuters

În urmă cu câteva săptămâni, o femeie a izbucnit în plâns în timp ce-o întreba pe Angela Merkel de ce i-a uitat pe milioanele de pensionari şi de muncitori săraci care au fost ocoliţi de succesul economiei germane, cea mai mare şi mai performantă din UE. Alegerile şi promisiunile electorale au trecut, problema rămâne: 12 milioane de germani trăiesc la limita sau sub pragul sărăciei.

„N-am vrut să plâng în faţa ei. Însă mi-am amintit cum dormeam iarna cu trei pulovere şi trei perechi de şosete pentru că nu aveam încălzire”, explică pentru Associated Press Christel Paweski, femeia care i-a pus Angelei Merkel această întrebare în timpul unei dezbateri televizate, transmită în direct. 

Christel Paweski a lucrat ca asistentă medicală într-un spital, apoi într-un azil pentru bătrăni şi a ieşit la pensie în urmă cu şase ani. Acum, casa ei înconjurată de o mică grădină cu legume şi flori pare decupată dintr-o carte poştală care te invită să te retragi undeva în Germania, scriu jurnaliştii de la „Montreal Gazette”, care au mers în Germania pentru a o găsi pe femeia care a pus-o în dificultate pe Merke cu întrebarea ei. 

Însă pasiunea pentru gărdinărit a pensionarei n-are legătură cu activităţi cu care să-ţi umpli timpul liber. Pentru Christel Paweski, este vorba despre supravieţuire. Din pensie, femeia nu-şi permite să cumpere alimente de la magazin sau din piaţă, aşa că se bazează pe ceea ce poate cultiva. Paweski câştigă în total, din pensie şi ajutoare sociale, 723 de euro (3.231 de lei), din care achită lunar 310 euro (1.385 de lei) chirie şi electricitate. 

Femeia este divorţată şi are un copil care depinde financiar de ea. Recunoaşte că, de multe ori, renunţă la mâncare pentru a-i putea cumpăra haine şi cele necesare copilului. 

Asta într-un stat invidiat în întreaga lume. Şi de ce n-ar fi? Germania are o rată naţională a şomajului de 6,8%, a doua cea mai scăzută din UE. Înregistrează regulat excedent comercial graţie activităţilor puternice de export. 

Nu de puţine ori, Germania - cel mai mare contributor la bugetul UE şi cel mai mare finanţator individual al ţărilor cu probleme din zona euro - i-au încurajat pe greci să aplice o serie de reforme economice demarate în Germania în urmă cu 10 ani de predecesorul de centru-stânga al lui Merkel, Gerhard Schröder. Însă măsurile aplicate atunci şi continuate de Merkel au dus şi la scăderea câştigurilor salariale reale, avertizează un număr tot mai ridicat de economişti. În plus, Germania este una dintre puţinele state europene în care nu există un salariu minim pe economie.

De când Merkel a venit la guvernare, în 2005, numărul persoanelor care trăiesc la limita sau sub pragul sărăciei ar fi crescut cu 400.000, ajungând la 12 milioane, potrivit Biroului Federal de Statistică al Germaniei. Aceştia sunt cei care figurează în registre. Pe lângă ei, în jur de 3-4 milioane refuză să solicite ajutoare sociale de ruşine. Sunt considerate aproape de limita sărăciei persoanele care câştigă mai puţin de 869 de euro, adică 60% din venitul mediu naţional. 

Totodată, din 2007 încoace s-a dublat numărul cetăţenilor germani care depind de ajutoarele alimentare, acesta ajungând în prezent la 1,5 milioane, potrivit lui Jochen Bruehl, preşedintele unei organizaţii naţionale de cantine pentru săraci. 

Mâna de lucru ieftină este esenţială pentru ca economia germană să-şi păstreze competitivitatea pe piaţa exporturilor. La fel de importantă este însă şi moneda unică europeană, motivul pentru care nemţii au investit până acum atât de mult pentru a se asigura că zona euro şi moneda unică vor rezista în faţa crizei.

În nicio altă ţară scepticismul faţă de euro nu este mai ridicat decât este în Germania. Pe de-o parte, este de înţeles, având în vedere că Germania este principalul contributor la pachetele de salvare de urgenţă acordate ţărilor cu probleme. Pe de alta, pare puţin absurd, având în vedere gradul ridicat în care ţara a profitat de introducerea euro.

Aproximativ 40% din exporturile Germaniei merg către alte state din zona euro.

Valoarea exporturilor Germaniei a depăşit în 2011 pragul de 1.000 de miliarde de euro pentru prima dată. Însă chiar companiile care se bucură acum de succes sunt obişnuite să-şi poată exporta produsele la cele mai scăzute şi mai stabile preţuri. Euro a făcut aceste două lucruri posibile.

Moneda unică a eliminat fluctuaţiile cursurilor de schimb din zona euro, iar euro se apreciază mai puţin decât ar face-o marca germană (cu cât cursul este mai slab, cu atât este mai bine pentru un stat exportator). Cu alte cuvinte, datorită euro preţurile Germaniei rămân competitive. 

Rezultatul a fost un boom al exporturilor. Între 1993 şi 1999, exporturile germaniei au crescut cu 3%. Însă între 1999 şi 2003, exporturile au crescut cu 6,5%. Între 2003 şi 2007, după introducerea euro, exporturile Germaniei au crescut cu o rată-record de 9%.

Apartenenţa la zona euro a adus Germaniei profituri între 50 şi 60 de miliarde în intervalul 2009-2010, potrivit unui studiu realizat de banca de investiţii KfW, deţinută de guvernul federal. 

CITEŞTE MAI MULT

Viitorul UE, în mâinile alegătorului german

Scrutinul parlamentar federal din Germania a stârnit o fascinaţie şi o aşteptare fără precedent în străinătate. Însă pentru partidele şi electoratul din Germania, rolul şi influenţa ţării lor în Europa sunt atât de bine cunoscute încât nici măcar nu reprezintă o temă principală în campania electorală, notează site-ul de ştiri Press Europ.

Germania, încă divizată în urnele de vot. Cum votează fostele state din RDG?

La aproape un sfert de secol de la reunificare, prezenţa la vot a statelor germane din fosta RDG a fost constant mai mică decât cele din Vest. În 2009, media naţională a prezenţei la vot a fost de 70.8%, cea mai scăzută din istoria democratică a ţării, însă, chiar şi aşa, fosta Germanie de Est înregistra o medie de 64.3%, anunţă publicaţia Der Spiegel.

Germania: s-au deschis urnele

Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora 06.00 GMT (09.00 ora României), în Germania pentru alegerile legislative care ar urma să o confirme pe Angela Merkel în funcţia de cancelar pentru alţi patru ani, relatează AFP.

Cum a transformat Merkel în vremuri de criză Uniunea Europeană

Cancelarul german Angela Merkel a navigat în ultimii patru ani cum a putut printre primejdiile ivite în cale din cauza crizei, reacţionând de la caz la caz. Din această cauză nu este îndrăgită peste tot în Europa.

Duminica ce poate schimba cursul Europei: de ce contează alegerile din Germania

Au trecut opt ani de când Angela Merkel a câştigat primul mandat în fruntea Cancelariei germane. Bătălia cu Schroeder a fost câştigată. La fel şi cea cu austeritatea. Germania are cea mai puternică economie din Europa şi este cel mai mare creditor al ţărilor de la periferia euro. PIB-ul său, în valoare de 2,7 trilioane de euro, înseamnă 30% din totalul zonei euro.

INFOGRAFIE Cum se votează nemţeşte. Rezultatul alegerilor, aşteptat în toată Europa

Votul din cea mai mare economie a Europei este aşteptat de toţi cetăţenii Uniunii, fiind un indicator clar pentru viitorul blocului comunitar, al zonei euro şi al economiei de pe vechiul continent.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite