Dobânzile continuă să crească pe fondul temerilor legate de stagflaţie. În România a început să scadă consumul

Ultimele date pozitive privind forţa de muncă din Statele Unite întăresc teoria că în septembrie va urma o nouă creştere agresivă a ratei dobânzii cheie de către Rezerva Federală americană, relatează analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Banca Centrală Europeană a început şi ea să majoreze ratele dobânzilor, iar ţările din Europa Centrală şi de Est sunt fruntaşe, având primele patru cele mai mari rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană. 

Banca Naţională a României a majorat şi ea dobânda cu încă 0,75%, până la 5,5%, menţionând în hotărârea de săptămâna trecută a Consiliului de Administraţie că datele şi analizele indică o cvasi-stagnare a activităţii economice atât în trimestrul al doilea, cât şi pentru trimestrul al treilea din acest an, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. 

Recenta decizie privind dobânda menţine România pe locul patru în UE, după Ungaria, cu o dobândă de 10,75%, Cehia, cu 7% şi Polonia, cu 6,5%. Creşterea agresivă a ratei dobânzii în Ungaria o plasează la mai puţin de 1% din rata inflaţiei, în încercarea de a opri deprecierea forintului şi de a face Ungaria mai atractivă pentru capitalul străin. Urmează Polonia, cu un diferenţial faţă de inflaţie de 9%, urmată de România cu 9,55% şi Cehia cu 10,2%.  

Cu toate acestea, consumatorii resimt impactul acestor majorări ale dobânzilor, ROBOR la 3 luni depăşind 8% şi crescând ratele lunare ale persoanelor împrumutate. Acest nivel ridicat al ratei dobânzii a fost văzut ultima dată în februarie 2010.  

Economia românească începe să arate o scădere a consumului semnalând şi o posibilă stagnare a inflaţiei. Cele mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică arată că în luna iunie vânzările cu amănuntul au înregistrat prima scădere de la lună la lună din 2022, cu 2,1%. Această scădere se manifestă la produsele alimentare şi nealimentare, singura categorie care prezintă o creştere faţă de mai 2022 fiind cea a carburanţilor. Totuşi, vânzările cu amănuntul arată o creştere de 3,2% faţă de luna iunie a anului trecut, menţionată şi de BNR în raportul său. Însă, potrivit BNR, producţia industrială şi-a reluat contracţia anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcţii noi aproape că a încetat să mai crească în termeni anuali. 

În pofida perspectivelor de încetinire a economiei, piaţa muncii din România a rămas puternică, BNR menţionând că numărul de salariaţi din economie a continuat să crească în ritm susţinut în perioada aprilie-mai, aproape exclusiv pe fondul angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului a continuat să scadă, până la 5,3% în iunie, rămânând uşor peste nivelul de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, deficitul de forţă de muncă şi-a stopat creşterea neîntreruptă de aproape doi ani, iar intenţiile de angajare la trei luni s-au atenuat uşor, pe fondul unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile în vigoare.

În Statele Unite, după două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului şi după ce analiştii au dezbătut dacă este sau nu recesiune, ultimele date privind forţa de muncă au venit cu o surpriză. În iulie, au fost create 528.000 de noi locuri de muncă, mai mult decât creşterea medie lunară din ultimele 4 luni de 388.000 şi de două ori mai multe decât aşteptările analiştilor. Datele puternice privind forţa de muncă au întărit, de asemenea, dolarul, au împins în sus randamentele obligaţiunilor şi întăresc poziţia Fed cu privire la înăsprirea politicii monetare. Piaţa ia în considerare o continuare a majorărilor agresive ale dobânzii Fed de încă 0,75% în septembrie. Dar datele privind inflaţia, care vor fi publicate în această săptămână, ne-ar putea arăta dacă este sau nu cazul pentru o nouă creştere.