Românii sunt nevoiţi să-şi cheltuiască peste 90% din venituri. GRAFIC: Pe ce se duc banii gospodăriilor populaţiei

Alimentele au cea mai mare pondere în structura cheltuielilor populaţiei

În anul 2012, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2.475,0 lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.244,5 lei. Cheltuielile totale au reprezentat 90,7% din venituri, iar cele de consum - 71,9%, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2012, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 861,2 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.040,6 lei lunar pe gospodărie (710,0 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 434,5 lei lunar pe gospodărie (151,2 lei pe persoană).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în anul 2012, în medie, de 780,9 lei pe persoană şi au reprezentat 90,7% din nivelul veniturilor totale, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2011.

Consumul şi taxele topesc aproape tot bugetul familiilor

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%).

Sursele veniturilor

Potrivit INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodariilor (50,1%), în creştere, faţă de anul 2011, cu 1,4 puncte procentuale.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,6%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,7%).

La oraş se câştigă cu 23,5% mai mult decât la ţară

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în anul 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 23,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 8,9% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,3% din salarii, de 22,7% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,3% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 39,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,5% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural.