Radiografie a Băncii Mondiale: România urbană - dinamică şi integrată în UE şi România rurală - săracă şi izolată

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă facem un tur al României, vom putea identifica două ţări: de o parte, o ţară urbană, dinamică şi integrată în UE şi, de cealaltă parte, o ţară rurală, săracă şi izolată, spun economiştii Băncii Mondiale.

Bucureşti este o metropolă plină de viaţă, cu servicii moderne înfloritoare şi cu un venit pe cap de locuitor situat peste media din Uniunea Europeană. Câteva dintre oraşele secundare, precum Cluj, Iaşi şi Timişoara, trec printr-un proces de transformare rapidă în centre de prosperitate şi inovare. Totodată, Cluj începe să devină cunoscut ca o regiune de tip Silicon Valley a României. Însă, atunci când ajungem în oraşe mai mici şi în zone rurale, avem sentimentul că aceste locuri se regăsesc încă la decenii distanţă atât faţă de capitală, dar şi faţă de restul Europei.

Acestea sunt doar câteva din concluziile a doi economişti ai Băncii Mondiale, instituţie care a realizat un Diagnostic Sistematic de Ţară pentru România - o analiză care examinează constrângerile şi oportunităţile unei creşteri economice incluzive şi sustenabile.

Cum a beneficiat România de integrarea în UE

Cei doi economişti susţin că sunt puţine ţările care au beneficiat la fel de mult ca România de pe urma integrării în UE. Reformele încurajate de aderare au adus investiţii străine şi au generat creşterea productivităţii şi a nivelului de trai. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE în anul 1995, la 60% în anul 2017. Cu o creştere de 6,9% a PIB în 2017, România este una dintre cele mai performante economii din Europa.

Pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile care să permită convergenţa către nivelul de trai din UE, România va trebui să întreprindă o serie de schimbări, susţin economiştii.

Potrivit lor, aşa cum în ultimele două decenii România a utilizat accesul la pieţele şi instituţiile din UE pentru a accelera creşterea economică, tot astfel, la momentul de faţă, va trebui să utilizeze aceste pieţe şi instituţii pentru a aplana decalajul dintre românii care beneficiază de dezvoltare şi românii care sunt lăsaţi în urmă. Aşadar, ţara are nevoie de o forţă de muncă cu un grad sporit de calificare, investiţii mai eficiente şi o alocare mai eficace a resurselor.

Sărăcie generalizată                                                                                                     

Peste un sfert din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,50 dolari americani pe zi, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată a sărăciei din UE. Populaţia săracă este deconectată de la factorii ce favorizează creşterea economică: jumătate din cei mai săraci, reprezentând 40% din populaţia României, nu are un loc de muncă, iar alţi 28% trăiesc de pe urma agriculturii de subzistenţă, mai atrag atenţia economiştii.

Unul din cinci oameni nu are acces la apă potabilă, iar o treime dintre aceştia nu are acces la toaletă cu apă curentă. Situaţia este deosebit de gravă pentru populaţia de etnie romă, în cazul căreia rata de participare pe piaţa muncii este de 28%, iar rata de sărăcie de 70%.

România rămâne una dintre ţările cu cel mai scăzut grad de urbanizare din UE, iar un număr ridicat dintre persoanele sărace - 75% din populaţie- trăieşte în zonele rurale.

Sistemul de învăţământ se confruntă cu grave probleme: 40% dintre studenţii români fac parte din categoria studenţilor afectaţi de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că, tehnic vorbind, pot să scrie şi să citească însă nu au capacitatea de a aplica aceste competenţe într-un mod relevant în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 1 din 5 copii abandonează şcoala, rata abandonului fiind printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Indemnizaţiile relativ generoase pentru creşterea copilului şi lipsa locurilor de muncă cu fracţiune de normă (part-time) a generat efectul nedorit de înlăturare a femeilor de pe piaţa forţei de muncă.

O pondere ridicată a forţei de muncă continuă să fie blocată în activităţi agricole caracterizate de o productivitate scăzută şi în alte activităţi informale, ceea ce contribuie la o subutilizare a resurselor şi o distribuire inadecvată a acestora.

Cheltuielile sociale înregistrează un nivel scăzut, respectiv 14,4% din PIB, si sunt distribuite asimetric favorizând pensiile în detrimentul altor categorii. În plus, acoperirea redusă şi în continuă scădere a drepturilor la pensie în zonele rurale conduc la direcţionarea din ce in ce mai redusă a resurselor publice înspre populaţia săracă din zona rurală. Prestarea de servicii sociale în domeniul protecţiei sociale, ocupării, învăţământului şi sănătăţii  este fragmentată şi neconsecventă, în special în zonele rurale, unde nevoile (şi beneficiile de ordin economic) sunt cele mai mari.

În concluzie, cei doi economiştii ai Băncii Mondiale susţin că, dacă privim spre viitor, românii ar trebui să se îngrijoreze. Dacă România nu remediază eşecurile de guvernanţă, creşterea economică va deveni din ce în ce mai volatilă şi prosperitatea din ce în ce mai puţin împărtăşită de către toţi membrii societăţii. „O Românie cu adevărat angajată pe calea dezvoltării unei societăţi prospere şi incluzive nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă”, spun ei.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite