Preţul aurului bate record după record. Ce urmează?

Preţul aurului înregistrează creşteri importante atât pe piaţă internă, cât şi pe cea internaţională, unde se situează la maximul ultimilor şase ani. Săptămâna trecută, preţul aurului a depăşit maximul istoric, ajungând la 207,4 lei, conform cotaţiei BNR.

Valoarea aurului a crescut cu aproape 4% săptămânal, reuşind să atingă şi chiar să depăşească pragul psihologic de 1.500 dolari per uncie. În urmă cu câteva zile, uncia ajunsese la 1.526,62 dolari. În acest context, este legitimă întrebarea pe care şi-o pun investitorii: este acesta un moment bun pentru a cumpără aur sau trebuie aşteptate scăderile de preţ?

Cu perspective continue de creştere, aurul rămâne una dintre cele mai sigure forme de păstrare a averilor.

Metalul galben ar putea înregistra o creştere “explozivă” săptămâna această, este de părere Phil Streible, senior market strategist la RJO Futures. Analistul susţine că valoarea aurului ar putea atinge un nou prag istoric, cel de 1.550 de dolari uncia.

Nivelul de 1.500 de dolari este excelent pentru aur, cu riscuri pe termen scurt care indică mai multe câştiguri, susţine general managerul BMO Capital Markets, Colin Hamilton. Totuşi, acesta pune sub semnul întrebării menţinerea preţului la acest nivel.

Un activ considerat sigur în vremuri incerte

Specialiştii prognozau încă de la începutul lui 2019 un an bun pentru aur. Analiştii din cadrul Société Générale le recomandau investitorilor să cumpere aur în 2019, tocmai pentru că prognozau o creştere fulminantă de preţ. Şi băncile centrale se pare că au preferat să se refugieze în aur. În februarie, Banca Centrală a Chinei a anunţat oficial că şi-a crescut rezervele de aur. Totuşi, instituţia nu a anunţat ce valoare deţine rezervă să de aur.

La nivel global, în 2018 băncile centrale au cumpărat nu mai puţîn de 651 de tone de aur. Nivelul este in creştere cu 74% faţă de anul precedent.

Analiştii sunt de părere că în spatele avansului considerabil pe care l-a luat în ultima perioada valoarea aurului ar stă incertitudinile privind evoluţia economiei mondiale. Practic, fluctuaţia majoră pe termen scurt reflectă în mare parte situaţia economică globală şi sentimentul pe care îl au investitorii. Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China şi nivelul dobânzilor din SUA sunt cele trei direcţii care au stat la baza acestei creşteri.

Traderii sunt foarte atenţi acum la deciziile preşedintelui american Donald Trump, în contextul războiului comercial dintre SUA şi China, conflict care este de aşteptat să escaladeze.

„Unul dintre termenele limita pentru disputele comerciale dintre SUA şi China se apropie - 20 august (expiră licenţă temporară de 90 de zile acordată de Guvernul SUA companiei Huawei pentru a putea continuă operaţiunile în reielele existente şi pentru a susţine serviciile mobile existente, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice şi mentenanţei reţelelor – n.r.). Sunt şanse că acordul să nu se reînnoiască, iar tensiunile comerciale să crească din nou”, susţine Colin Hamilton.

Bursele din întreagă lume au înregistrat săptămâna trecută scăderi semnificative, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari. Măsură, dublată de o slăbire a yuanului, susţin specialiştii, trebuie atent urmărită.

La ce să ne aşteptăm în continuare?

Din creşterea pe care a înregistrat-o cotaţia aurului, cei care câştigau, spre exemplu, 100 de dolari per uncie atunci când această era la 1.400 de dolari, câştigă acum de două ori mai mult, când uncia a ajuns la 1.500 de dolari.

Dar ceea ce contează cel mai mult pentru ceea ce se va întâmplă în continuare este cum am ajuns la 1.500 de dolari şi peste.

Există doi factori. Primul este dat de perspectiva de depreciere a dolarului american, care se vede cel mai bine la mărfurile în dolari. Din 31 iulie, Rezervă Federală a redus rată de dobânda, Federal Funds Rate, cu 0.25%, iar acesta este, potrivit analiştilor pieţei, doar începutul. Pentru că ar urmă până la sfârşitul anului o nouă reducere a dobânzii la dolari. În acest context, valoarea dolarului va scădea, ceea ce îi va determina pe investitori să îşi plaseze banii în aur.

Cel de-al doilea factor este, aşa cum s-a menţionat mai sus, diferendul comercial, conflictele globale de natură economică. Există însă şi perspectiva unui conflict militar între Statele Unite şi Iran, fapt care a impulsionat la rându-i valoarea aurului. În momentul în care Orientul Mijlociu se va transformă din nou într-o zona de conflict armat, investitorii se vor retrage şi îşi vor canaliza atenţia către un bun mai sigur, aşa cum este aurul.

“Îngrijorările legate de o nouă potenţială criză financiară şi recesiune se intensifica, deoarece piaţă bull, inflaţia scăzută şi perioada de prosperitate generală durează deja de un deceniu, şi se aşteaptă că această bulă să se spargă la un moment dat”, după cum spune Marek Paciorkowski, Financial Market Analyst al Aforti Exchange.

Potrivit specialiştilor, o creştere a preţului aurului semnalează apariţia unei perioade mai puţin prolifice din punct de vedere economic. Pe fondul temerilor privind încetinirea economiei mondiale, băncile centrale din Nouă Zeelandă, India şi Thailanda au surprins pieţele cu reduceri semnificative ale dobânzilor.

„Aurul este mai atractiv atunci când piaţă bursieră se prăbuşeşte. În prezent, metalul galben şi-a redobândit o parte din atractivitatea să de valoare de refugiu”, aprecia recent Brian Lan, director în cadrul GoldSilver Central, din Singapore.