Leul pierde teren la început de săptămână. Euro a urcat la 4,4274 lei, francul elveţian – la 4,2140 lei, iar dolarul – la 3,9089 lei
0
Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) pentru euro a crescut luni cu 1,31 bani, la 4,4274 lei, în timp ce francul elveţian a urcat cu 3,32 bani, la 4,2140 lei, influenţat în principal de deprecierea leului în raport cu euro, iar dolarul a crescut mai puternic, cu 5 bani, la 3,9089 lei.
Referinţa euro s-a situat vineri la 4,4143 lei, iar cea pentru francul elveţian la 4,1808 lei.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 12,6% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
Pentru dolar, banca centrală a anunţat o referinţă în urcare cu 1,3%, de la 3,8583 lei la 3,9089 lei.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
În regiune, forintul şi zlotul au avut o evoluţie similară cu cea a leului, consemnând deprecieri în raport cu euro de câte 0,5%.
În sistemul bancar, surplusul de lichiditate a urcat în luna ianuarie la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2007, potrivit unei note către investitori şi analişti a ING Bank România.
„Conform aşteptărilor noastre, surplusul de lichiditate a crescut puternic şi a atins 13,3 miliarde de lei în ianuarie, după ce în decembrie băncile au plasat la BNR, în medie, 6,9 miliarde de lei în fiecare zi. Este cea mai ridicată valoare din februarie 2007 şi cu mult peste media de 2,3 miliarde de lei din 2014. Acest rezultat sprijină aşteptările noastre pentru scăderea randamentelor pe termen scurt în perioada următoare. Lichiditatea ar trebui să rămână abundentă în februarie, în pofida valorii uriaşe a emisiunilor nete de titluri de stat, şi ar urmă să îşi revină în lunile următoare“, afirmă economistul şef al ING Bank România, Vlad Muscalu.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
