Keysfin: Economia creşte, dar preţurile se majorează semnificativ şi criza pe piaţa muncii se adânceşte

Economia României va continua să crească temperat în următoarele şase luni, evoluţia semnificativă a consumului şi rezultatele pozitive aşteptate în agricultură urmând să asigure produsului intern brut un avans de peste 4%, estimează oamenii de afaceri chestionaţi de KeysFin în cadrul barometrului semestrial privind starea business-ului românesc.

Investitorii privesc însă cu îngrijorare spre inflaţie, estimând creşterea semnificativă a preţurilor, pe fondul deciziilor administrative şi a evoluţiei cursului valutar.

Optimismul moderat marcat de oamenii de afaceri, în cadrul barometrului realizat la sfârşitul anului trecut, se confirmă în prezent, evoluţia generală a economiei încadrându-se în tendinţele anticipate de investitori.

PIB-ul îşi va accentua creşterea

După un început de an pozitiv în majoritatea sectoarelor economice, în partea a doua a anului investitorii estimează că PIB-ul îşi va accentua creşterea, în principal pe fondul majorării cheltuielilor de consum.

„Creşterea salariului minim, a veniturilor din sectorul bugetar, vor influenţa în sens pozitiv consumul, principalul motor al economiei. Iar datele raportate de agricultura românească vor contribui la această tendinţă”, spun analiştii de la KeysFin.

Barometrul KeysFin arată că 72% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4,2-4,7%, 16% văd o evoluţie de peste 5%, iar 8% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.

4% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei în partea a doua a anului.

Ce sectoare vor performa cel mai bine

Chestionaţi care cred că vor fi sectoarele care vor performa cel mai bine în a doua parte a anului, 64% dintre investitori au indicat comerţul (în special cel alimentar), 23% îşi pun bazele în evoluţia pozitivă a agriculturii, iar 10% în sectorul construcţiilor imobiliare. În topul răspunsurilor urmează turismul (8%), transporturile (7%) şi sectorul serviciilor, în principal al celor prestate populaţiei (4%)

Inflaţia, în prim-plan 

Întrebaţi care sunt principalele provocări din următoarele şase luni, cei mai mulţi manageri au indicat creşterea accentuată a preţurilor (82%), dinamica pieţei valutare (57%), amplificarea crizei din piaţa muncii (46%) şi evoluţia cadrului fiscal (34%). 22% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială.

„Inflaţia este principala provocare pentru economia românească în perioada următoare, creşterile de salarii, aprecierea euro şi creşterile de tarife la gaze şi energie electrică fiind remarcate de cei mai mulţi investitori”, spun analiştii de la KeysFin.

„Creşterea economică din ultima perioadă a fost stimulată prin măririle de salarii minime şi de salarii ale bugetarilor, care au dus la creşterea nivelului salarial în toată economia românească. Aceasta a făcut ca oamenii să dispună de mai mulţi bani pe care să îi cheltuiască, lucru care s-a resimţit prin creşteri ale vânzărilor în toate domeniile. Din păcate, creşterea economică depinde în prea mare proporţie de consumul intern ( cea mai mare proporţie a produselor venind din import ) şi prea puţin din producţia internă şi din investiţii în infrastructură, care ar fi semnele unei creşteri economice sănătoase. Având în vedere creşterea accelerată a preţurilor în domeniul imobiliar şi condiţiile din ce în ce mai flexibile ale creditelor bancare, trebuie să fim atenţi pentru a nu reveni la situaţia din 2008-2009”, avertizează Valeriu Irimescu, director general Depaco SRL (Wetterbest).

Criza pe piaţa muncii se adânceşte

Una dintre marile provocări ale semestrului II şi, în general, a următorilor ani o constituie criza de pe piaţa forţei de muncă care, potrivit investitorilor, tinde să se adâncească.

„Într-adevăr, consumul intern estimăm că va creşte în continuare, pe fondul avansului puterii de cumpărare a populaţiei. Probleme ar putea să apară în ceea ce priveşte forţa de muncă. Se găsesc din ce in ce mai greu angajaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare”, afirmă Mihai Mîndruţiu, director financiar Vitacom Electronics SRL.

Exportul de forţă de muncă spre Occident îşi arată, astfel, tot mai pregnant efectele negative. „Vedem, la tot pasul, tot mai multe reclame în care mari jucători din economie anunţă că sunt în căutare de personal, de la hipermarketuri la unităţi de producţie. Alături de inflamarea consumului şi inflaţie, criza forţei de muncă tinde să devină un semn de întrebare semnificativ în economie”, spun analiştii de la KeysFin.

Investiţiile, marea problemă

 Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, la fel ca la începutul anului, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate, în principal în privinţa Codului Fiscal.

“Cele mai noi date arată că încasările statului încep să se tempereze. În aceste condiţii, presiunile de ordin fiscal vor fi în prim-plan în perioada următoare”, spun oamenii de afaceri, mizând pe necesitatea unor măsuri investiţionale concrete în economie.

„Lipsa investiţiilor şi, mai ales, a investiţiilor strategice, (autostrăzi, metrou, cale ferată etc.), faptul că în esenţă consumul se bazează pe un venit „acordat” care nu are la bază o creştere de realizări suplimentare, un comportament de creditare riscant din partea băncilor şi cu o probabilitate de restanţe acumulate”. Acestea sunt, în opinia lui Zoltan VASS, director general Baurom Construct, principalele semne de întrebare din economie.

Oamenii de afaceri au evidenţiat, totodată, şi necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 15-20 iunie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.