Scrisoarea către FMI: statul va „instrui“ judecătorii cum să împartă dreptatea în privinţa clauzelor abuzive din contractele de credit

Autorităţile vor să „instruiască“ judecătorii care decid în procesele dintre bănci şi clienţi în privinţa clauzelor abuzive din contractele de credit sau alte contracte de prestări servicii şi iau în calcul înfiinţarea unei instanţe unice care să judece astfel de cazuri, potrivit unui draft al scrisorii de intenţie convenite de către Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor”, se arată în document.

Pe de altă parte, guvernatorul Mugur Isărescu spune că cei care au semnat contractele  cu băncile trebuie să şi le asume.

"Clauzele abuzive sau neabuzive sunt contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Tot într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi. Faptul că nu am înţeles, nu am ştiut cum e cu riscul valutar este, să spunem, un argument", a afirmat azi Isărescu într-o conferinţă de presă.

În ultimii ani, mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi ai băncilor au dat instituţiile în judecată din cauza comisioanelor introduse în contractele de credit, comisioane considerate abuzive. Unul dintre comisioanele care au stârnit cele mai multe reacţii în rândul clienţilor băncilor a fost cel de risc.  

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, trebuia aplicată din iulie, dar a fost din nou amânată de către autorităţi, de data aceasta până în luna octombrie. Băncile ar pierde peste un miliard de euro. Anterior, în presă au apărut informaţii că nici de la 1 octombrie nu va fi aplicată prevederea în cauză a Codului de Procedură Civilă.

Anterior, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că BNR nu apără băncile, ci pe cei 6-7 milioane de deponenţi care au depozite în băncile din România din cauză că aplicarea prevederilor privind clauzele are un "impact major".

Pe de altă parte, criticii BNR susţin că cei care au contractat credite nu trebuie să garanteze stabilitatea sistemului bancar prin banii care li se percep abuziv, după cum la fel de nevinovaţi sunt şi deponenţii şi, în cazul în care se constată probleme, BNR să forţeze grupurile-mamă ale băncilor din România sau acţionarii să aducă din nou capital, aşa cum a mai făcut-o. 

De asemenea, „pentru a creşte transparenţa şi pentru că situaţiile de insolvenţă a companiilor alimentează tot mai mult deteriorarea activelor încă în curs, BNR împreună cu Asociaţia Română a Băncilor vor explora posibilităţile de creare a unei baze de date a acţionarilor companiilor aflate în insolvenţă precum şi de implementare a unui sistem mai eficient de raportare a datelor de către Asociaţia Practicienilor din Domeniul Insolvenţei”, se mai spune în document.

Legat de Codul Insolvenţei, proiectul de lege va fi transmis în Parlament până la finele lunii septembrie 2013, iar înainte de adoptarea acestuia, se vor face consultări cu toate părţile implicate.

Anterior, în data de 24 iulie, oficialii băncii centrale s-au alăturat solicitărilor formulate de instituţiile de credit privind modificarea legii insolvenţei, întrucât foarte multe companii ar abuza de prevederi şi păgubesc băncile. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu declara că speră ca FMI să impună Guvernului amendarea legii. „Sper ca în acest acord cu FMI-ul să fie introdusă şi o obligaţia pentru a îmbunătăţi legea insolvenţei, pentru ca nici agenţii economici să nu abuzeze de acestă lege”, a spus atunci Georgescu la un forum financiar.