Bogdan Nica, şeful ANPC: „Oamenii nici nu ştiu că sunt păcăliţi şi că li se iau nişte sume nejustificate la leasing“
0Contractele-cadru de leasing sunt problematice în special atunci când instituţiile nu respectă ceea ce se află în contract, în schimb au pretenţia ca persoanele fizice să îşi respecte obligaţiile, astfel că oamenii nici nu ştiu că sunt păcăliţi şi li se iau nişte sume nejustificate, a declarat Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
„La leasing sunt probleme şi unde OG 51/1997, care stabileşte condiţiile în care se încheie un contract-cadru într-un fel exclude constatarea unor clauze abuzive, dacă s-a respectat ad literam acel contract cadru. Din nefericire, nu se respectă. Şi nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Oamenii ne sesizează şi în curând o să prezentăm public rezultatele unui control carte se face pe leasing-ul pentru persoane fizice. Unde, e adevărat, şi din necunoaşterea legislaţiei, şi din faptul că este o zonă mai marginală, mai puţin acoperită şi de mass-media, şi de informarea publică, se întâmplă lucruri în neregulă. Oamenii nici nu ştiu că sunt păcăliţi şi că li se iau nişte sume nejustificate, care nu au fost stabilite iniţial“, a afirmat Nica, într-un interviu pentru Economica.net.
„Tu, ca profesionist, să pretinzi o plată, să spunem că nu e o plată ilegală, un comision ascuns sau altceva, dar nu îţi îndeplineşti întru totul obligaţiile tale, dar pretinzi ca respectivul consumator să şi le îndeplinească – asta se încadrează perfect la capitolul clauze abuzive. Şi avem astfel de situaţii“, a completat şeful ANPC.
Leasingul este folosit îndeosebi la achiziţia de autoturisme.
Nica a mai spus că instituţia sa are în acest moment 11 procese în privinţa clauzelor abuzive. Acestea se referă la prezenţa unor comisioane nepermise sau ascunderea unor costuri nejustificate sub altă formă.
Şeful ANPC s-a declarat "deranjat" de discuţiile potrivit cărora eliminarea clauzelor abuzive ar dezechilibra sistemul bancar. El crede că dacă o instituţie a perceput sume ilegale, iar acest lucru duce la dispariţia sa, acolo e management defectuos.
"Aud această discuţie şi, cinstit, mă deranjează: domnule, să nu dezechilibrăm, să nu dăm cu piatra!. Nu dă nimeni cu piatra. Nu sunt toţi la fel, şi atunci dacă unul a greşit şi a practicat un comerţ nelegal care a dus la pierderi financiare pentru consumator, atunci să dea banii înapoi, pentru că profitul este ilegal. Dacă lucrul ăsta duce, până la urmă, la dispariţia unei instituţii, acolo e management defectuos. Pentru că şi ei au jurişti şi eu ştiu. Şi nu s-a întâmplat în nicio ţară din Europa unde s-a aplicat această Directivă să se dezechilibreze un sistem, decât să spunem, acolo unde criza a afectat suplimentar. La noi, din câte ştiu eu, rezerva BNR este suficientă să acopere şi riscurile de această natură, Banca Naţională s-a exprimat ferm să nu mai existe clauze abuzive, stress-testul făcut de BNR a dat cu totul alte rezultate faţă de ceea ce ne prezenta ARB – o catastrofă în sistemul bancar românesc. Şi atunci mergem înainte", a apreciat el.
Nica a precizat că există un caz în care o persoană a câştigat împotriva băncii chiar dacă a semnat actul adiţional, instanţa considerând că a fost pus sub presiune de către bancă să-l semneze, pentru că i s-a spus că oricum dacă îl semnează sau nu, nu contează, el îşi produce efectele.
ANPC poate dispune încetarea oricărei practici comerciale incorecte
Nica a mai spus că prin HG 1553/2004 preşedintele ANPC are dreptul de a dispune un ordin de încetare a oricărei practici comerciale considerate nelegală. Aceasta este, însă, diferită de reglementările privind clauzele abuzive.
„E o discuţie juridică extrem de complexă. O acţiune în încetare poate fi contestată şi poate fi folosită ca temei în instanţă. Acestea sunt amănunte procesuale, şi aş vrea să mă opresc aici. Evident că în momentul în care constatăm că e profitabil pentru consumator şi în interesul lui să aplicăm o acţiune în încetare, nu o să ezit să aplic o acţiune în încetare. E vorba de o practică, e foarte greu să încadrezi ceva din 193 şi să-l pui să înceteze lucrul acesta şi să rămână necontestat în instanţă. Ăsta este un risc pe care, iată, firmele de avocatură nu şi l-au asumat, asociaţiile nu şi l-au asumat. Probabil că dacă lucrurile nu merg aşa cum trebuie, o să ni-l asumăm noi, ANPC.
Acum un an şi jumătate cineva mi-a pus pe masă actul acesta normativ. Eu am dat un astfel de ordin în cazul unei firme de turism pentru practică comercială incorectă, şi am dispus acţiunea în încetare“, a spus Bogdan Nica.
Mai puteţi citi:
Banca Naţională a României (BNR) a constatat, în urma unor verificări, că băncile străine din România scot din ţara noastră mai mulţi bani din surse atrase şi nu din credite rambursate, a a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale.
Tribunalul Specializat Bucureşti va fi înfiinţat la 1 martie, domeniile în care va funcţiona acesta, precum şi statul de funcţii urmând să fie stabilite până la 15 ianuarie, potrivit unui proiect de ordin lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va găsi soluţii alternative, dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.
Asociaţia Societăţilor Financiare (ALB) România vrea ca supravegherea instituţiilor financiare nebancare (IFN) de către Banca Naţională a României să fie standardizată, indiferent de Registrul de autorizare, şi să fie impuse o serie de bune practici pentru toate companiile din sector.
Guvernul a respins proiectul ordonanţei de urgenţă prin care Ministerul Justiţiei propunea din nou amânarea posibilităţii de denunţare a clauzelor abuzive din contracte, astfel că prevederea va intra în vigoare de la 1 octombrie. Premierul Victor Ponta a confirmat că nu va mai fi nicio amânare.
Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, spune că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină, iar în mai multe cazuri ajunse la Curtea Europeană de Justiţie instanţa deja s-a pronunţat în acest sens, demontând argumentele băncilor.