Cum şi pe cine afectează plafonarea plăţilor cu bani cash. Ce modificări aduce legea ce intră în vigoare din 9 mai

Cum şi pe cine afectează plafonarea plăţilor cu bani cash. Ce modificări aduce legea ce intră în vigoare din 9 mai

Manevrarea numerarului va fi, şi în România, un „sport“ pe cale de dispariţie

Plăţile de ordinul zecilor de mii de lei între persoanele fizice şi juridice, care acum se pot face în numerar fără limite, vor fi efectuate obligatoriu prin intermediul băncilor, potrivit noii legi de întărire a disciplinei financiare.

Noua lege „pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi“ (nr. 70/2015), publicată în Monitorul Oficial din 10 aprilie, introduce o serie de măsuri prin care se plafonează manevrarea banilor în numerar.

Practic, cine lucrează acum cu cash în sume mari şi foarte mari va trebui să efectueze tranzacţiile doar prin bancă.

Primul capitol al legii, care va intra în vigoare pe 9 mai, prevede un plafon de 50.000 de lei (11.300 de euro) pe zi pentru plăţile între persoane fizice şi un plafon de 10.000 de lei pe zi între persoanele fizice şi juridice.

Între parteneri persoane juridice, plafonul actual de 10.000 de lei pe zi pentru plăţile în numerar va scădea la 5.000 de lei.

De asemenea, plăţile din avansuri spre decontare (spre exemplu, la plecarea unui salariat în delegaţie) vor putea fi făcute în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei, stabilit pentru fiecare persoană care primeşte avansuri spre decontare.

Amenda: 10% din suma de peste prag

Aşadar, plăţile se vor mai putea face în numerar numai până la aceste plafoane, restul urmând a se face prin conturi bancare.

Cine nu respectă această regulă va plăti o amendă echivalentă cu 10% din suma care depăşeşte pragul stabilit de noua lege.

Spre exemplu, dacă se va depista o tranzacţie de 60.000 de lei cash între două persoane fizice, deci cu 10.000 de lei peste pragul legal, această operaţiune va fi amendată cu 10% din 10.000 de lei, adică cu 1.000 de lei.

Practic, prin această lege nouă, Guvernul întinde o mână băncilor, care vor comisiona orice operaţiune cu până la 0,2%-0,3% începând din aprilie 2016, când intră în vigoare un articol special (art. 15) ce reglementează comisionarea tranzacţiilor bancare. În prezent, operaţiunile bancare sunt comisionate cu sume foarte mici, de câţiva lei sau euro, în funcţie de moneda utilizată.

Plăteşte din bancă, nu din geantă!

În prezent, dacă o persoană fizică îi vinde alteia un autoturism în valoare de 11.500 de euro, suma se poate plăti şi în numerar, fără comisioane bancare şi chiar fără ca autorităţile să cunoască valoarea tranzacţiei (avizează tranzacţia, dar nu-i cunosc valoarea).

Din 10 mai, când intervine plafonul limitator de 11.300 de euro (50.000 de lei), plata sumei de 11.500 de euro se va putea face în două variante:
1. cumpărătorul depune suma în contul vânzătorului, iar banca încasează un comision de 0,2% (echivalentul a 23 de euro);
2. cei doi parteneri fac tranzacţia tot în cash, dar riscă o amendă de 10% din ceea ce depăşeşte plafonul de 11.300 de euro, adică 10% din 200 de euro, „dar nu mai puţin de 100 de lei“ = 23 de euro.

Observăm că în ambele variante celor doi parteneri din tranzacţie li se ia o mică parte din bani (comision bancar sau amendă), de aceea proiectul legislativ a fost vehement contestat. Devine, practic, obligatorie plata unui comision bancar aplicat la tranzacţiile de valoare mare.

Un dezavantaj ar putea apărea dacă doi cetăţeni din mediul rural vor dori să vândă un teren sau un tractor, iar în sat nu au niciun sediu de bancă.
Aceştia vor fi nevoiţi să se deplaseze în localitatea cea mai apropiată în care exista o bancă, să-şi deschidă conturi bancare şi abia apoi să poată încheia târgul.

Ce plăţi nu se limitează

** depunerea de numerar în conturile deschise la bănci, inclusiv în automatele de încasări în numerar (art. 5a din noua lege);
** plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute (art. 5b);
** plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului (art. 5c);
** retragerea de numerar din conturi deschise la bănci pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal (art. 5d);
** transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către BNR (art. 5e);
** depunerea de numerar în automate care funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau de monede (art. 5f).

Cardul de firmă va fi vedeta pieţei

În condiţiile prevăzute de noua lege, deţinerea unui card va deveni aproape obligatorie, lucru care va atrage în special firmele în piaţa plăţilor electronice.

Majoritatea băncilor care au în portofoliu carduri de firmă au înţelegeri cu principalii furnizori de utilităţi din România. De la telefonie şi internet până la electricitate şi gaze, plata utilităţilor este necomisionată.

De acelaşi tratament beneficiază şi plăţile directe către comercianţi şi ceilalţi furnizori.

Plăţile directe către furnizorii firmei simplifică funcţionarea zilnică a afacerii şi, în plus, conferă un plus de credibilitate.

Din ce în ce mai mulţi furnizori acceptă plata cu cardul, având în vedere că primesc pe loc dovada tranzacţiei, un avantaj important în condiţiile în care incidentele de plată prin canale clasice sunt din ce în ce mai prezente.

Un alt avantaj al cardurilor business, faţă de cele personale, este că permit ataşarea unor subconturi de card care pot fi gestionate, individual, de angajaţi ai firmei.

citeste totul despre: