Cât ne costă masa de Crăciun

Hipermarketurile au program prelungit în aceste zile şi sunt închise în ziua de Crăciun

O familie medie va cheltui aproximativ 400 de lei pentru a pune pe masa de Crăciun carne de porc şi de pui, cârnaţi, salam, brânză, fructe, legume şi preparate cu ingrendiente precum ouă, ulei, făină, lapte sau smântână.

O familie medie din România va cheltui în acest an cel puţin 400 de lei pentru a sărbători cum se cuvine Crăciunul, în condiţiile în care o parte importantă din buget va fi folosită pentru a cumpăra carne şi preparate din carne de porc, arată o analiză a News.ro, pe baza preţurilor actuale din retailul modern, dar şi din comerţul tradiţional. 

Un studiu recent al companiei de cercetare Mednet Marketing Research Center arată că românii din mediul urban vor fi dispuşi să aloce în medie, pentru produsele alimentare, 649,25 lei. Calculele News.ro, făcute pe baza informaţiilor din pieţele bucureştene, din hipermarketuri şi de pe platforma online Monitorul Preţurilor, arată însă că acest buget poate coborî la 400 de lei. Au fost luate în calcul produse de bază precum carne de porc, cozonac, făină, ulei, ouă, salam, cârnaţi, fructe şi legume, necesare pentru o familie medie. 

Cele mai mari cheltuieli - carnea

Potrivit procesatorilor, anul acesta carnea de porc s-a scumpit cu 33%, până la aproximativ 8 lei pe kilogram fără TVA, de la 6 lei/kg anul trecut, însă această creştere nu se simte la raft. „Noi nu am putut să mărim preţurile preparatelor din carne de porc. La ora actuală preţul cărnii de porc este stabil, dar preţurile preparatelor din carne de porc au cunoscut anumite oscilaţii de un procent de 1-2%. Acum, de Sărbători, sunt promoţiile, aşa că preţurile preparatelor nu vor creşte. Preţul cărnii de porc este 8 lei pe kilogram. Eu vorbesc de porcul tăiat şi fără TVA, ceea ce reprezintă materia primă“, a declarat pentru News.ro preşedintele organizaţie Romalimenta, Sorin Minea.

În ceea ce priveşte vânzările de produse din carne de porc din acest an, reprezentanţii procesatorilor se feresc să facă estimări, după ce anul trecut vânzările au fost sub estimări. 

Reprezentanţii industriei alimentare consideră că, de multe ori, în pieţe produsele sunt mai scumpe decât în hipermarketuri. „Tot vina noastră este, pentru că vorbim mereu despre produse tradiţionale. Tendinţa de a merge către produse tradiţionale a creat un flagel. Produsele acestea traţionale sunt mult mai scumpe. Eu mă uit în Bucureşti, care este împânzit cu magazine cu produse tradiţionale din zona Sibiului. Este imposibil să avem atâtea produse din zona Sibiului“, a afirmat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu. 

Piaţă versus hipermarket

Potrivit jucătorilor din industria alimentară, preţurile alimentelor din România au înregistrat fluctuaţii reduse în acest an, de până în 2-3%. Spre exemplu, într-o piaţă mare din Sectorul 4, un producător care susţine că aduce produse tradiţionale din Sibiu vinde cârnaţi uscaţi de porc cu 25 de lei pe kilogram, caşcaval cu 30 de lei pe kilogram sau cozonac făcut în casă cu 22 de lei bucata.

În acelaşi timp, preţurile în hipermarketuri sunt mai mici: un cozonac costă în jur de 15 lei, în timp ce caşcavalul este scos la vânzare cu 20 de lei pe kilogram, pentru sortimente similare. 

Există diferenţe semnificative şi în cazul cărnii de porc. Dacă în magazinele mici, din pieţe, jambonul de porc este vândut cu 10 lei pe kilogram, în hipermarketuri preţul acestuia este de 8,95 de lei pe kilogram.

În cazul pulpei de porc, comercianţii tradiţionali vând cu 17 lei pe kilogram, în timp ce retailerii vând cu 14 lei pe kilogram. Şi preţurile legumelor diferă. În piaţă, roşiile din Turcia se vând cu 7 lei pe kilogram, în timp ce retailerii vând roşiile cu 5 lei pe kilogram.

Specialiştii din industria alimentară avertizează că, în perioada Sărbătorilor, creşte şi evaziunea, deoarece mulţi români vând porci „la negru“ pe marginea drumului.

Preşedintele FSIA consideră că inspectorilor Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) le este imposibil să ajungă să verifice fiecare sat, de aceea şi primăriile ar trebui să efectueze controale.