Care sunt băncile care taxează cel mai mult clienţii pentru administrarea contului curent, pentru interogarea soldului şi retragerea de numerar

Care sunt băncile care taxează cel mai mult clienţii pentru administrarea contului curent, pentru interogarea soldului şi retragerea de numerar

Libra Bank şi Banca Carpatica au cele mai mari comisioane pentru interogarea soldului la bancomatele proprii FOTO Adevărul

Consiliul Concurenţei a întocmit, în cadrul raportului „Evoluţia concurenţei în sectoare cheie – 2014“, un top al băncilor în funcţie de comisioanele pe care acestea le percep clienţilor pentru administrarea contului curent, pentru interogarea soldului şi pentru retragerea de numerar de la bancomate.

Astfel, cele mai mari costuri lunare de administrare a unui cont curent sunt percepute în România de către UniCredit Ţiriac Bank, de 7,5 lei, urmată de OTP Bank, cu 5 lei, în timp ce Banca Transilvania şi Marfin Bank nu taxează clienţii pentru acest serviciu, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei.
 
În topul celor mai mari comisioane se regăsesc de asemenea BCR, cu 4,5 lei/lună, şi BRD, cu 0,8 euro (circa 3,55 lei), iar Volksbank, Banca Românească, ProCredit Bank şi Credit Europe Bank se situează pe palierul de mijloc, cu o taxă lunară de 3 lei, potrivit datelor din raportul "Evoluţia concurenţei în sectoare cheie - 2014", realizat de Consiliul Concurenţei.
 
Cele mai mici comisioane, de 2 lei/lună, sunt percepute de ING Bank şi Libra Internet Bank, urmate de Raiffeisen Bank, CEC Bank, Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Comercială Carpatica, cu 2,5 lei/lună, potrivit datelor băncilor preluate de CC în raport.
 
În ceea ce priveşte taxarea clienţilor pentru interogarea soldului la bancomatele proprii, Libra Bank şi Carpatica au cele mai mari comisioane, de 1 leu pe operaţiune, în timp ce Volksbank, Piraeus, Credit Europe şi Marfin au acest serviciu gratuit, pentru ultimele trei bănci fiind valabil şi în cazul altor bancomate.
 
Alpha, Banca Românească şi ProCredit taxează clienţii proprii cu 0,5 lei/interogare, iar cele mai multe instituţii de credit au comisionul situat la 0,3 lei. BCR şi BRD au cel mai mic comision în acest caz, de 0,2 lei, respectiv 0,5 euro (circa 0,2 lei).
 
Pe de altă parte, BRD are cel mai mare comision pentru interogarea soldului la alte bancomate, de 1 euro (circa 4,4 lei), urmată de BCR şi ING Bank cu 2,5 lei fiecare şi Carpatica, cu 1,8 lei/operaţiune. OTP taxează cel mai puţin verificarea soldului la alte bancomate, cu 0,3 lei.
 
"Pentru retragerea de numerar în lei de la ATM-urile proprii, doar bănci precum Banca Transilvania, ING Bank sau Marfin Bank nu percep comision. Cele mai multe bănci percep un comision de 0,2%, maximul de 0,25% fiind utilizat doar de BCR şi Bancpost", se spune în documentul Concurenţei, pe baza datelor băncilor valabile la 1 octombrie.
 
În segmentul inferior al comisioanelor se plasează şi CEC Bank, cu 0,1% din suma retrasă de la bancomatele proprii.
 
În ceea ce priveşte retragerea de numerar de la un ATM din afara reţelei proprii, comisioanele încasate de bănci de la clienţii persoane fizice variază mai mult faţă de situaţia precedentă.
 
Astfel, primele două bănci din sistemul bancar, respectiv BCR şi BRD, au cele mai ridicate taxe pentru aceste operaţiuni, de 1% plus 6 lei pentru o tranzacţie în cazul BCR şi de 1% plus 4 lei în cazul BRD. Cele mai multe bănci se încadrează într-un tarif de 0,5% plus 2,5 lei, dar sunt şi niveluri ceva mai ridicate, de 0,5% plus 3,5 lei la CEC Bank, 0,75% plus 2,5 lei la Libra Bank, 1% în cazul Raiffeisen (dar minim 2,5 euro) şi 1% plus 2,5 lei la UniCredit şi Marfin.
 
Consiliul Concurenţei notează în raport că, în Romania, comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state membre UE. La nivelul anului 2009, spre exemplu, România se situa pe poziţia a patra în topul statelor cu cele mai mari costuri aferente unui cont curent, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.
 
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, Mihai Bogza, consideră exagerat un raport al Consiliului Concurenţei privind sistemul bancar, care arată că băncile au o poziţie de forţă faţă de consumatori, în condiţiile în care pierderea băncilor în criză este estimată la 2 miliarde euro.
 
„Nu luaţi niciodată date semestriale când analizaţi sistemul bancar. Luaţi-le la sfârşitul anului, când datele sunt consolidate. Poţi să ai un trimestru, două profitabile, dar la sfârşitul anului sistemul să se ducă în jos. Analiza dumneavoastră ( a Consiliului Concurenţei, n.r.) pentru 2014 arată că în primele două trimestre sistemul bancar este profitabil. Dar pentru sfârşitul anului este estimată o pierdere de circa două miliarde de lei a sistemului bancar, iar pe ansamblu, pe toată perioada crizei, pierderea sistemului bancar este de peste un miliard de euro. În condiţiile acestea, să spui că sistemul bancar are o poziţie de forţă faţă de consumatori, pe un anumit sector, este exagerat“, a spus Bogza la lansarea raportului "Evoluţia concurenţei în sectoare cheie" de către Consiliul Concurenţei.
 
El adăugat că salută astfel de analize, însă atrage atenţia că trebuie să se acorde o mai mare atenţie la întocmirea lor, deoarece „sunt anumite chestii de fineţe“.

Mai puteţi citi:
 
După clauzele abuzive şi falimentul personal, BNR ia acum apărarea băncilor şi în privinţa proiectului european de reducere a comisioanelor la carduri: banca centrală are dubii în privinţa efectelor pozitive pe care plafonarea comisioanelor interbancare le va avea asupra consumatorilor până când nu vor fi îmbunătăţite trei condiţii specifice ale pieţei, precum gradul redus de bancarizare, apetenţa crescută pentru numerar şi veniturile scăzute.
 
Presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu, a criticat dur masura de reducere a comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit. El a facut o si franeaza recuperarea decalajelor.
 
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au solicitat băncilor să depună toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unor litigii, întrucât existenţa acestora reprezintă un risc reputaţional, a declarat Alexandru Păunescu, şeful Direcţiei Juridice din BNR.
 
Curtea Constituţională de la Budapesta a decis că parlamentul maghiar poate decide modificarea retroactivă în anumite situaţii a termenilor contractelor de împrumut. Instituţia a furnizat, astfel, un răspuns la o cerere a Guvernului referitoare la credite ipotecare în valută de 15 miliarde dolari.
 
Băncile străine deţineau la finele lunii ianuarie depozite de 6,3 miliarde de euro în filialele din România, în scădere cu 5,2 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
 
Subcomisia pentru discutarea proiectelor de lege privind falimentul persoanelor fizice, alcătuită de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, va începe să lucreze efectiv pe 8 martie, a anunţat, joi, deputatul Aurelian Ionescu, membru al Comisiei juridice.
 
Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a fost eliberat din funcţie şi înlocuit cu Marius Alexandru Dunca, vicepreşedinte al instituţiei, potrivit unei decizii a premierului Victor Ponta, publicată azi în Monitorul Oficial.
 
Banca Naţional a României (BNR) solicită băncilor să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului.
 
Restituirea în lei a creditelor contractate în valută la cursul la care a fost contractat ar genera o criză de sistem şi vor fi bănci care vor da faliment, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul dezbaterilor din Comisia de buget din Senat.
 
citeste totul despre: