Topul Naţional al Firmelor: Camera de Comerţ şi Industrie a României a premiat cele mai performante companii

Reprezentanţii celor mai performante firme au primit trofee din partea conducerii Camerei de Comerţ şi Industrie a României FOTO: CCIR

La ediţia din această toamnă a Topului Naţional al Firmelor - organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Românmiei - s-au clasat pe locul I un număr de 941 de firme, care au primit Premiul Naţional, în timp ce 815 companii au ajuns pe locul al doilea şi 734 de companii pe locul al treilea. Companiile clasate pe primele trei locuri însumează o cifră de afaceri de 87 de miliarde de euro.

Ca urmare a rezultatelor economice obţinute în decursul anului 2014, s-au calificat în Topul Naţional:
- 602 firme care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech;
- 2.424 de companii industriale;
- 359 de firme din domeniul agricultură, silvicultură şi pescuit;
- 269 de firme de construcţii;
- 2.035 de companii din sectorul serviciilor;
- 941 de companii din comerţ-turism.

Moment de reculegere în memoria victimelor de la Colectiv

Deschiderea festivităţii de decernare a trofeelor în cadrul Topului Naţional al Firmelor, desfăşurată în seara zilei de 5 noiembrie, a fost marcată de păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la clubul Colectiv.

„Trăim anumite momente delicate şi vreau să-mi exprim, în numele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, dar şi a dumneavoastră, a mediului de afaceri, întreaga compasiune pentru familiile victimelor, pentru cei care se află în suferinţă în spitalele bucureştene, pentru ceea ce s-a întâmplat în clubul Colectiv şi vreau ca înaintea discursului să păstrăm un moment de reculegere“, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

O metodologie complexă de selecţie

Topul Naţional al Firmelor este singurul clasament al operatorilor economici care are la bază o metodologie unică, complexă şi unitară la nivel naţional, axată pe indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi a capitalului angajat.

Metodologia este implementată  de Camerele de Comerţ din toate judeţele ţării, în beneficiul comunităţii de afaceri.

„Camera de Comerţ este singura entitate abilitată printr-o lege organică să facă acest gen de clasament numit. Noi am procesat datele de la 647.149 de agenţi economici care au depus bilanţul la organele fiscale. Bineînţeles că de la procesare au mai fost depuneri de bilanţuri, întârziaţi, şi s-a ajuns la 653.204“, a spus Mihai Daraban, în discursul său oficial.
Potrivit acestuia, toate misiunile economice şi diplomatice ale României în străinătate vor primi această lucrare în format printat şi electronic. De asemenea, toate misiunile diplomatice şi economice străine aflate la Bucureşti vor primi în format printat şi electronic această lucrare - Catalogul Topului Firmelor.

Premianţii au peste un milion de angajaţi

Topul Firmelor CCIR este un clasament în care apar primele 10 locuri pe fiecare subdomeniu de activitate. Sunt 6 domenii mari de activitate şi 183 de subdomenii.

„Pe primele 10 locuri avem 6.630 de societăţi care au o cifră totală de afaceri de 115,6 miliarde de euro şi un profit din exploatare de 9,1 miliarde de euro, iar ceea ce este mai important este că aceşti 6.630 de agenţi economici angajează 1.059. 383 de salariaţi. Pe primele locuri avem 941 de firme cu 52,4 miliarde de euro cifră de afaceri, pe locul 2 sunt 815 firme cu 24 de miliarde de euro, pe locul 3 sunt 743 cu 10,9 miliarde de euro cifră de afaceri.
Acest proces a scos la iveală şi anumite probleme din economia românească. Deşi, în mod practic, sunt 10.000 de agenţi economici în plus care au depus bilanţul, faţă de anul precedent, trebuie să vă spun că s-au mutat puţin ponderile.
A scăzut numărul de societăţi mari şi foarte mari, au scăzut şi cele mijlocii, au scăzut şi cele mici şi toată această diferenţă s-a dus către microîntreprinderi, unde avem 589.322 de agenţi economici“, a mai spus Mihai Daraban.

Mesaj dur de la Cotroceni

La festivitatea de decernare a trofeelor Topului Naţional al Firmelor, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a citit un mesaj din partea preşediontelui Klaus Ionhannis.

Redăm, în continuare, câteva pasaje din acest mesaj:

** Performanţele economice trebuie să transceandă talentul antreprenorial, să devină deopotrivă reflectarea calităţii mediului de afaceri. Aceasta este, la rândul ei, produsul conjugat al reglementărilor economice, al normelor fiscale şi legislative, dar şi al relelor năravuri ale birocraţiei şi corupţiei, care explică degradarea economică.

** Performanţele dumneavoastră sunt obţinute, adesea, nu în virtutea, ci mai degrabă în ciuda unei calităţi instituţionale încă scăzute a mediului de afaceri.

** De la dumneavoastră, de la laureaţii din această seară, guvernanţii trebuie să înveţe lecţii importante, astfel încât să remedieze durabil neajunsurile mediului de afaceri. De exemplu, deşi Guvernul s-a dovedit un partener imprevizibil pentru mediul de afaceri, deşi birocraţia şi corupţia pervertesc economia, uneori chiar în dauna vieţii oamenilor, soluţiile durabile nu pot nesocoti legătura naturală dintre eficienţă şi etică.

** Economia nu poate progresa sustenabil în absenţa eticii, a responsabilităţii economice şi, nu în ultimul rând, în absenţa responsabilităţii politice.

** Pentru a genera o creştere sustenabilă, investiţiile străine se cuvine să exploateze domeniile cu potenţial competitiv, iar natura lor să nu fie predominant speculativă.

** Problema capitalului românesc, a formării şi acumulării acestuia, se cuvine a face parte din miezul oricărei strategii de dezvoltare. În prezent, de exemplu, din totalul firmelor cu cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro, doar una din cinci este companie cu capital autohton.

** Performanţele actuale trebuie susţinute de dezvoltarea infrastructurii, devenită astăzi indispensabilă. În privinţa infrastructurii, starea actuală nu mai poate continua, dacă dorim recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. România încă nu are un cadru solid pentru prioritizarea şi realizarea investiţiilor în infrastructură, fapt ce se traduce în întârzieri şi costuri suplimentare cu care dumneavoastră vă confruntaţi zilnic.

** Timpul explicaţiilor şi al scuzelor a cam trecut. Să nu ne mai amăgim cu orice evoluţii pozitive, adesea marginale sau temporare, şi să abordăm, cu fermitate şi profunzime, ariile în care România nu performează aşa cum trebuie.

** Politicile de dezvoltare se împiedică uneori, dar mai ales în cazul nostru, nu neapărat în nivelul impozitelor, ci în relaţia dintre cetăţean şi stat, prin modul în care administraţia oblojeşte sau nu anumite afaceri, anumite interese speciale, de unde şi corupţia, economia subterană şi concurenţa neloială.