SONDAJ Directorii generali din România consideră că infrastructura deficitară este principala ameninţare la dezvoltarea afacerilor

Aproape jumătate dintre directorii generali din România sunt încrezători în mersul economiei globale, 38% dintre ei sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, însă infrastructura deficitară este menţionată ca principala ameninţare la dezvoltarea afacerilor.

Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în anul 2018. Aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că creşterea economică mondială va accelera. La nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE) situaţia este oarecum similară, 45% dintre executivii din regiune sunt de părere că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an. Concluzia reiese din cea de-a VIII-a ediţie a raportului CEO Survey pentru România şi Europa Centrală şi de Est.

Perspectivele de creştere şi ameninţările

Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că creşterea economică globală va accelera în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare.

Lucrurile stau puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc. Astfel, 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători.

Se remarcă faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, doar 32% dintre aceştia declarându-se foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii 3 ani.

Optimismul privind perspectivele de creştere este temperat de ameninţările pe care directorii generali le percep la adresa evoluţiei economiei româneşti.

În funcţie de procentul respondenţilor care se declară extrem de preocupaţi, infrastructura inadecvată (63%) este principala ameninţare, secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%), locul al treilea fiind ocupat de povara fiscală tot mai mare (51%). Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind „disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie” (47%) şi „reglementarea excesivă” (43%).

Infrastructura este o necesitate continuă şi o temă omniprezentă atât pe agenda publică cât şi în aşteptările liderilor de afaceri români. Companiile se confruntă tot mai des în ultima perioadă cu dificultăţi în a-şi recruta personal calificat în zonele în care îşi desfăşoară activităţile de producţie - exodul „creierelor” fiind unul dintre elementele care au creat această carenţă. Nu în ultimul rând, modificările şi instabilitatea fiscală din ultima perioadă au generat nemulţumirile executivilor români.

La nivel regional, disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie este privită ca principala ameninţare (51%), urmată de reglementarea excesivă (48%). Ultimele trei ameninţări (incertitudinea geopolitică - 42%, terorismul - 39% şi populismul - 39%) pe care ei le identifică sunt legate de felul în care factorul politic influenţează viaţa societăţii, atât la nivel local cât mai ales la nivel regional.

Tehnologia şi talentul

În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

„Citind cu atenţie răspunsurile liderilor de afaceri din ediţia de anul acesta a PwC CEO Survey, credem că liantul dintre tinerele talente, tehnologiile digitale şi succesul organizaţiilor este încrederea. La prima vedere lucrurile par simple, numai că în epoca transparenţei (în care Internetul face disponibilă informaţia accesibilă oricând şi oricui) încrederea este o monedă scumpă. Pentru a construi atât de necesara <<încredere în România>> avem nevoie să dăm tinerei generaţii perspectiva unui viitor mai bun. O ţară cu o infrastructură mai performantă, cu servicii publice mai eficiente, tot mai ancorată în structurile europene şi euroatlantice ar conta foarte mult în reversarea tendinţei ca tot mai mulţi tineri înalt calificaţi să aleagă să plece din ţară, urmându-şi ambiţiile profesionale şi planurile personale în alte ţări. Atragerea înapoi în ţară a celor peste 3 milioane de români care trăiesc şi muncesc în străinătate este una dintre cheile dezvoltării României şi ar trebui să fie proiectul naţional pentru următorul deceniu”, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Trei sferturi dintre directorii generali din România şi Europa Centrală şi de Est declară că organizaţiile lor contribuie la educarea forţei de muncă prin intermediul stagiilor de practică şi ucenicie. În acelaşi context, circa două treimi dintre executivi spun că organizaţiile sunt responsabile pentru reconversia profesională a angajaţilor al căror loc de muncă va dispărea odată cu introducerea tehnologiei. Aceste declaraţii vin în contextul în care jumătate dintre executivii români spun că înţeleg cum pot robotica şi inteligenţa artificială să îmbunătăţească experienţa oferită clienţilor. Pe de altă parte, există un consens generalizat în rândul liderilor de afaceri care admit faptul că trebuie să dezvolte competenţele „soft” şi pe cele digitale ale angajaţilor, ca parte a strategiei de resurse umane în era tehnologiei.

Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa 3 din 4 lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa 9 din 10 companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

„Liderii de afaceri din Europa Centrală şi de Est au demonstrat că au competenţele şi hotărârea de a-şi face companiile să prospere în ciuda multiplelor probleme economice şi politice. În prezent, ei se confruntă cu o nouă provocare: adaptarea organizaţiilor pe care le conduc la o lume nouă în care aspecte ca încrederea, implicarea şi misiunea organizaţiei sunt la fel de importante ca cele financiare. În acest context, un aspect foarte important este reprezentat de capacitatea companiilor de a păstra resursa umană înalt calificată. Vestea mai puţin bună este că organizaţiile din întreaga lume încearcă să atragă angajaţii valoroşi, astfel încât companiile din Europa Centrală şi de Est trebuie să înveţe să concureze pentru capitalul uman. Iar soluţia nu constă doar în acordarea unor salarii competitive, ci – mai important – într-o mai mare implicare a angajaţilor, sprijinindu-i să se identifice cu scopul organizaţiei şi oferindu-le oportunităţi reale de împlinire profesională şi personală”, spune Olga Grygier-Siddons, CEO, PwC Europa Centrală şi de Est.

Globalizarea şi afacerile

Întrebaţi care sunt cele mai importante trei ţări – altele decât cea în care îşi desfăşoară activitatea – pentru perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%). Aceleaşi trei ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%), reflectând importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre.

În ceea ce priveşte globalizarea, trei din cinci directori de companii din întreaga lume sunt de părere că pe viitor vor apărea mai multe modele  economice, în timp ce în România şi în Europa Centrală şi de Est liderii de afaceri cred mai mult în uniuni economice şi modele economice unificate. Similar, la nivel global, majoritatea directorilor generali îşi exprimă opinia că vom asista la intensificarea concurenţei sistemelor fiscale, în timp ce respondenţii din regiune şi mai ales cei din România mizează pe armonizarea sistemelor fiscale la nivel global.

La capitolul investiţii, 1% dintre liderii de afaceri globali şi cei din Statele Unite ale Americii menţionează România drept una dintre cele mai importante ţări pentru perspectivele de creştere ale companiilor. În acelaşi timp, România pierde din interesul investiţional al companiilor din regiune, fiind menţionată de 4% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est anul acesta, după ce se situa la nivelul de 8% în 2017 şi 11% în 2016.

Încrederea şi responsabilitatea

Necesitatea ca organizaţiile să identifice noi modalităţi de a atrage, motiva şi păstra personalul, sporindu-i implicarea şi oferindu-i sentimentul de apartenenţă şi contribuţie la un scop organizaţional cu care rezonează, reflectă o preocupare mai largă a societăţii în ansamblu. Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu provocarea de a crea societăţi unite, prin sporirea gradului de încredere pe care o inspiră. Companiile joacă un rol important în acest proces, iniţiind o nouă abordare nu numai faţă de angajaţi, ci şi faţă de clienţi şi organismele de reglementare. Una dintre modalităţi ar putea fi capitalizarea încrederii din mediul online şi replicarea sa la nivel interpersonal.

În acest context, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentul se situează în siajul omologilor din regiune (69%) şi al celor de la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentul înregistrat la nivel global. La fel ca omologii lor din întreaga lume, executivii din România şi din regiune utilizează o largă paletă de tactici menite să consolideze încrederea atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei.

PwC a realizat 1.293 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări, în perioada august - noiembrie 2017. Pentru a VIII-a ediţie a raportului asupra principalelor rezultate pentru România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din ţara noastră.