PET-urile şi gunoaiele ameninţă siguranţa energetică. Un grup de la Porţile de Fier s-a blocat cu un cauciuc uzat, iar un buştean a blocat un agregat

Hidrocentrala Porţile de Fier produce 48% din energia furnizată de Hidroelectrica şi 65% din serviciile tehnologice de sistem

Poluarea apei a ajuns să pună în pericol siguranţa sistemului energetic naţional, după ce hidrocentrala Porţile de Fier, cea mai mare din România, s-a confruntat cu probleme mari ca urmare a blocării unor hidroagregate de către deşeuri, potrivit Hidroelectrica.

„Hidrocentrala Porţile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica şi circa 65% din servicile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre. În luna aprilie 2014, prin grătarele hidroagregatului nr.1 de la Hidrocentrala Porţile de Fier I a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcţionarea turbinei hidraulice. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 48 ore de muncă continua, pierderi de energie ţi implicit de venituri. O lună mai târziu (...) un bustean a distrus barele grătarului blocând palele aparatului director cu consecinta indisponibilizarii hidroagregatului pentru 30 de ore“ se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

Reprezentanţii săi acuză că lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care sunt colectate în perioada de viitura ( martie-iunie) din zonele amonte şi sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încarcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă.

80 de milioane de euro, bani daţi pe apă

„Pentru a evita înfundările de grătare la prize şi la camerele de încărcare, Hidroelectrica alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifărelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafaţa apei). Hidroelectrica mai plăteşte şi peste 80 milioane de euro anual către Administraţia Naţională Apele Române, sumă care reprezintă contravaloarea apei uzinate în fiecare hidrocentrală, apă, care aşa cum rezultă din cele de mai sus, ar trebui să fie livrată la nivelul calitativ prevăzut de lege, fără copaci, PET-uri, anvelope şi alţi plutitori“, se menţionează în comunicat.

Hidroelectrica cere Administraţiei Naţionale „Apele Române“ şi Gărzii Naţionale de Mediu să-şi „exercite prerogativele legale“, pentru a determina „adevăraţii poluatori“, să se conformeze legislaţiei de mediu în vigoare şi să-i oblige să repare efectele poluării produse.

Mai puteţi citi: