Gazoduct cu excepţie de la lege. Proiectul privind conducta BRUA calcă în picioare dreptul de proprietate, legislaţia privind protecţia mediului şi a patrimoniului
0
Legea privind construcţia conductei de gaze Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) cuprinde excepţii de la legislaţia privind dreptul de proprietate, actele normative privind protecţia mediului, pădurile protejate şi patrimoniul cultural, astfel încât organizaţia non-guvernamentală Alianţa pentru o Românie Curată o compară pe site-ul său cu „legea Roşia Montană“, care a scos zeci de mii de oameni în stradă în anul 2013.
Gazoductul urmează să traverseze teritoriul României pe 528 de kilometri, iar prin el urmează să fie exportate gazele din Marea Neagră. Conducta traversează şapte situri protejate, precum Valea Oltului Inferior, Defileul Jiului şi Coridorul Rusca Montană-Ţarcu-Retezat, şi taie în două Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului, sit UNESCO.
Ce prevede proiectul
Proiectul de lege fost iniţiat de către mai mulţi deputaţi PSD şi PNL, respectiv Iulian Iancu, Rodin Traicu, Marin Gheorghe (PSD) şi Lucian Bode, Răzvan Mironescu (PNL). Actul a fost respins anterior de către Senat, cu 12 voturi „pentru“, 67 „împotrivă“ şi 5 abţineri, însă va ajunge la votul decisiv în Camera Deputaţilor.
În punctul de vedere trimis de către Guvern, Executivul afirmă că nu susţine proiectul decât dacă sunt însuşite o serie de amendamente.
Între aceste amendamente se regăsesc, însă, mai multe prevederi problematice. Astfel, Alianţa pentru o Românie Curată atrage atenţia asupra faptul că proiectul este declarat „de importanţă naţională“, iar pe viitor orice alt proiect din domeniul gazelor naturale poate fi declarat „de importanţă naţională“ şi asupra lor să se aplice exact aceleaşi excepţii de la legislaţie.
Proiectul prevede că Transgaz, transportatorul naţional de gaze naturale, primeşte drepturile de superficie şi de servitute asupra terenurilor necesare conductei, fie că este vorba de terenuri aflate în proprietatea statului, fie că sunt private. Acest lucru înseamnă că Transgaz foloseşte terenul cum vrea, chiar dacă nu este al său. Transgaz poate să desfiinţeze culturi sau să depoziteze materiale pe terenurile în cauză.
De asemenea, proprietarii de terenuri aflate pe traseu sunt obligaţi prin lege să permită accesul pe teren în maximum 10 zile de la primirea notificării de la Transgaz.
Instituţiile, obligate să dea autorizaţii
Mai mult, legea obligă instituţiile statului să dea Transgaz orice autorizaţiile sau avizele necesare, termenele fiind de maximum 10-30 de zile.
Spre exemplu, Ministerul Mediului este obligat să emită avizul de mediu în termen de 15 zile de la data solicitării, acelaşi interval fiind obligatoriu şi pentru certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire.
Tot în 15 zile trebuie Ministerul Culturii trebuie să avizele, urmând ca în 30 de zile să comunice un plan pentru diminuarea impactului asupra patrimoniului arheologic. Neemiterea certificatelor de urbanism constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 30.000 de lei.
Mai mult, instanţele au termene chiar şi de două sau de cinci zile pentru judecarea anumitor cauze legate de proiect.
În fine, dacă proprietarii dau în judecată Transgaz, o prevedere specială arată că acestea contestaţii la expropriere nu suspendă lucrările.
Petiţie împotriva legii
În acest moment există o petiţie iniţiată prin platforma de-clic.ro, prin care se solicită deputaţilor să nu voteze proiectul de lege. Până în acest moment, 668 de persoane au semnat petiţia.
Conducta a primit o finanţare europeană de 179 de milioane de euro, însă restul până la 560 de milioane de euro, cât este costul total al sectorului naţional, va fi realizat din fondurile Transgaz. Ca urmare, mai departe, valoarea investiţiei va trebui recuperată în facturi de la consumatorii din România, prin tariful de transport.
Forma iniţială a proiectului de lege se găseşte aici, iar amendamentele Guvernului pot fi consultate aici.
Se încarcă comentariile...
