GALERIE FOTO La 135 de ani, Caru’ cu Bere are vânzări de 15.000 de euro pe zi. Repere din istoria localului aflat în Centrul Vechi

Localul bucureştean înfiinţat în 1879 atrage 2.500 de clienţi zilnic, din care 1.000 sunt străini. La fiecare consumaţie, ei achită o notă de plată medie de 35 de euro.

Unul dintre localurile care se bucură de cea mai mare notorietate în rândurile consumatorilor, Caru’ cu Bere, împlineşte zilele acestea 135 de ani de la înfiinţare şi 115 ani de când este amplasat la actuala adresă din Centrul Vechi al Capitalei.

După o istorie la fel de zbuciumată ca a întregii ţări, Caru’ cu Bere se prezintă astăzi cu statistici impresionante.

Spre exemplu, potrivit conducerii de acum a localului, aici vin zilnic 2.500 de clienţi, din care aproximativ 40% sunt străini, iar vânzările lunare sunt de 3.000 de ciolane afumate şi 2.000 de kilograme de mici (ceea ce înseamnă o medie de 100 de ciolane şi peste 65 de kilograme de mici pe zi).

„La Caru’ cu Bere vine tot românul, măcar o dată: vârstnici - nostalgici ai vremurilor de studenţie, familii, pensionari pentru ofertele dedicate lor, studenţii în pauza dintre cursuri, şcolari care vin să asculte povestea Carului, tineri care înainte să meargă în club servesc masa.
Aproximativ 40% din clienţii Carului sunt străini, veniţi organizat prin agenţiile de turism, dar şi individual. La o notă de plată medie de 35 euro putem spune că este destul de accesibilă o masă la noi“, a explicat joi, în cadrul unui eveniment de aniversare a 135 de ani a localului, Dragoş Petrescu, CEO-ul Grup City Grill, care administrează restaurantul Caru’ cu Bere.

Caragiale şi Belmondo, printre muşterii

Potrivit administratorilor, printre muşterii cu renume care au mâncat la Caru’ cu Bere se numără George Coşbuc, Onisifor Ghibu, Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale şi Octavian Goga.

Localul a fost vizitat şi de personalităţi internaţionale, precum Kirk Douglas, Jean-Paul Belmondo, Edward Kennedy, membrii trupei Rolling Stones, Demi Moore, Jon Voight, Danny Trejo, Prinţul Moştenitor al Japoniei – Naruhito.

Refugiu pentru ardelenii din Imperiu

Acum 135 de ani, în anul 1879, pe Calea Victoriei nr. 2, la intersecţia cu strada Franceză, peste drum de Piaţa Constantin-Vodă exista berăria „La Caru’ cu Bere“, înfiinţată de ardeleanul Ion Căbăşanu (1846-1934 – voluntar în armata română la 1877), unde erau angajaţi doi nepoţi ai acestuia, Ion Mircea (1860-1998) şi Gheorghe Mircea (1865-1943).

Toţi trei veniseră în Bucureşti din comuna transilvăneană Caţa (zona Rupea-Sighişoara), care aparţinea pe atunci Imperiului Austro-Ungar.

Restaurantul a funcţionat până în 1949 sub administraţia familiei, după acest an fiind rechiziţionat fără documente de către comunişti, ca şi cum ar fi fost obiect de război, şi administrat de o altă societate comercială.

De exemplu, la aniversarea a 100 de ani, în 1979, restaurantul era administrat de Întreprinderea Alimentară Segarcea.

Din 1990 au început demersurile pentru recuperarea proprietăţii, urmând ca aceasta să fie retrocedată către Niculae Mircea, strănepotul fondatorului, ca urmare a deciziei instanţelor de judecată.

Va avea şi un centru cultural

Construcţia actualei berării a fost realizată după proiectul arhitectului de origine poloneză Zigfrid Kofczinsky, care a participat la edificarea mai multor obiective arhitecturale importante din România, inclusiv castelul Peleş.

Interiorul, ce a fost completat în anii 1924-1928 cu partea din faţă, poartă amprenta stilului neogotic de la elementele decorative, lambriuri, vitralii, picturi murale, candelabre până la elementele de feronerie.

Crama a fost deschisă în anul 1930 ca salon de vânătoare şi, respectiv, cramă de vinuri. Aici se bea pe vremuri vinul la carafă, vestita baterie de vin. Spaţiul este acum un adevărat muzeu ce găzduieşte halbe de bere din perioade diferite de timp.

Suprafaţa utilă a restaurantului este de 1.600 de metri pătraţi, iar la cele două etaje sunt locuinţe cu şapte camere până în 50 de metri pătraţi. Caru’ cu Bere a fost dotat încă de la început cu instalaţie de climatizare şi de apă, având şi puţ propriu, iar un lift exterior de marfă este folosit pentru aprovizionare.

Anul acesta au fost demarate lucrările de refacere a frumoasei faţade, dar şi a interioarelor de la nivelurile superioare. Lucrările sunt ample şi vor dura până la finele anului 2015.

După renovare, „la etaj va fi un aşezământ cultural în suprafaţă totală de 900 de metri pătraţi, pe două niveluri“, a declarat pentru „Adevărul“ Niculae Mircea, strănepotul fondatorului.

O invitaţie de inaugurare, publicată în „Adevărul“

În luna iunie 1899, Nicolae şi Victor Mircea, fraţii lui Ion Mircea, invitau cunoscătorii printr-un „Avis“ publicat în ziarul „Adevărul“ în hala nou-construită din Str. Stavropoleos nr. 5, la o bere specială ce rivaliza cu cea mai bună bere de Munchen.

„Sâmbătă, 19 iunie, la orele 4 p.m. vom pune cananaua primului butoiu“, precizau fraţii Mircea, proprietarii berăriei, în anunţul dedicat „Cunoscătorilor de Bere“.