Criza mâncării a scos fermierii europeni în stradă

Agricultori din toată Europa au protestat la Bruxelles, cerând ajutoare financiare atât ca urmare a secetei, precum fermierii români, cât şi ca urmare a embargoului rusesc sau a „crizei laptelui“, care le-a redus veniturile.

Criza mâncării a scos fermierii în stradă, aceştia protestând la Bruxelles şi cerând ajutoare financiare, după ce embargoul rus şi eliminarea cotelor europene de producţie la lapte au făcut ca preţul produselor să scadă dramatic, iar agricultorii să înregistreze pierderi importante. 

O altă problemă o constituie seceta, care face ravagii în România şi Polonia, în vreme ce agricultorii greci s-au trezit fără o serie de beneficii ca urmare a programului de salvare convenit de Atena cu instituţiile financiare internaţionale.

„Ziua Z“

Pentru fermierii români, ziua de 7 septembrie a fost „ziua Z“, în care ar fi trebuit să afle dacă vor primi ajutoare de la stat după ce seceta a făcut ravagii şi a distrus mare parte din recoltă. De altfel, Daniel Constantin – ministrul Agriculturii – a fost  prezent la Bruxelles pentru a prezenta starea sectorului agricol din ţara noastră, solicitând, în acelaşi timp, soluţii urgente atât pentru fermierii afectaţi de secetă, cât şi pentru producătorii afectaţi de criza laptelui, care le-a diminuat considerabil veniturile. Constantin a fost, alături de secretarul de stat George Turtoi, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit.

Numai că, profitând de această reuniune, fermieri din toate ţările Uniunii Europene au ieşit în stradă pentru a-şi spune păsurile, câteva mii de persoane adunându-se pe străzile Bruxelles-ului. Până ieri la ora închiderii ediţiei noastre nu fusese stabilit niciun mecanism de ajutorare pentru fermieri.

Embargoul rus doar necazuri a adus

Embargoul rus asupra produselor agricole din UE este una dintre cele mai spinoase probleme ale fermierilor europeni. Rusia a interzis importurile de legume, fructe, produse lactate şi carne din Uniunea Europeană după ce aceasta a impus sancţiuni economice Moscovei ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat separatiştilor din estul Ucrainei. Embargoul rus a fost impus în luna august 2014, iar cele mai afectate sunt statele baltice. Rusia a hotărât recent prelungirea acestuia până în august 2016, astfel că şi alte state s-au plâns.

Austria şi Belgia au arătat că interdicţiile impuse de Moscova afectează producătorii proprii de carne de porc, în vreme ce România, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia au cerut Comisiei Europene „să utilizeze toate posibilităţile pentru a stabiliza piaţa laptelui“, potrivit EUObserver.

Laptele s-a ieftinit dramatic

Dacă, la începutul anului 2014, fermierii europeni primeau în medie 40 de eurocenţi pe un litru de lapte, un an şi jumătate mai târziu, în iunie 2015, preţul a scăzut până la 27 de eurocenţi pe litru, potrivit Observatorului Pieţei Laptelui - un organism înfiinţat de Comisia Europeană. Cauza: de anul trecut, Uniunea Europeană a renunţat la sistemul vechi de trei decenii al cotelor de lapte. Mai exact, fiecare ţară avea o cotă repartizată şi nu avea voie să producă mai mult lapte decât îi revenea prin documentele oficiale. Cum sistemul cotelor nu mai există, fermierii au produs mai mult lapte cu 4,5%, ceea ce a accentuat căderea preţurilor. Unii dintre fermierii care au protestat ieri la Bruxelles au cerut chiar reintroducerea sistemului de cote. Numai că Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, declara recent că exclude revenirea la cotele obligatorii.

De asemenea, o altă problemă semnalată de către fermieri la Bruxelles o constituie apariţia pestei porcine africane, care a apărut în Polonia şi statele baltice. 

În fine, supermarketurile sunt arătate cu degetul deoarece impun condiţii prea greu de îndeplinit, acuză fermierii.