Compania Naţională a Uraniului acuză că a fost forţată să vândă către Nuclearelectrica uraniu sub costurile de producţie

Uraniul extras la Crucea, în judeţul Suceava, este procesat la Feldioara, judeţul Braşov, şi este apoi livrat către Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti, unde este transformat în combustibil pentru centrala de la Cernavodă

Compania Naţională a Uraniului anunţă că a recalculat preţul pulberii de dioxid de uraniu în urma unei decizii a instanţei supreme, confirmând informaţiile publicate de „Adevărul“ în urmă cu o lună, şi acuză că situaţia actuală a societăţii este cauzată de vânzarea, timp de mai mulţi ani, a materiei prime către Nuclearelectrica sub nivelul pieţei şi de eliminarea subvenţiilor.

Societatea de stat arată că a fost obligată să recalculeze preţul pulberii de dioxid de uraniu şi a demarat procedura de renegociere cu Nuclearelectrica în urma deciziei irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în data de 13 noiembrie 2015, decizie care menţine măsurile cu impact financiar major dispuse de Curtea de Conturi în cadrul controlului efectuat în anul 2012 , măsuri care conduc la creşterea preţului de vânzare.

„Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligaţiei la bugetul de stat din preţul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia”, se arată în comunicat.

Totodată, se menţionează că în cadrul negocierilor nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preţ, prin urmare CNU s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la preţul din contract, care nu acoperă obligaţiile la bugetul de stat şi costurile de producţie. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu CNU în decembrie 2015.

Ulterior, compania a fost invitată să participe cu o ofertă fundamentată la procedura de achiziţie de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu organizată de Nuclearelectrica, oferta fiind declarată admisibilă, dar necâştigătoare, criteriul fiind preţul cel mai mic.

„Situaţia critică în care se află în prezent CNU S.A. are drept cauze un cumul de acţiuni, precum: sistarea, începând cu anul 2011 a subvenţiei acordate acestui sector (pentru protecţie socială, pentru depozitare / gestionare stocuri concentrate de uraniu), lipsa fondurilor pentru realizarea de investiţii în instalaţiile existente, blocarea realizării obiectivelor de investiţii privind deschiderea şi punerea în exploatare a noi zăcăminte de uraniu şi nu în ultimul rând, valorificarea produsului finit (pulberea de UO2) către unicul beneficiar SNN, la un preţ scăzut, necorelat cu preţul pieţei. Toate aceste acţiuni au condus la diminuarea drastică a veniturilor companiei“, se mai arată în comunicat.

Lanţul slăbiciunilor

„Adevărul“ a scris în data de 5 februarie că CNU a rămas fără venituri în urma unei înlănţuiri de controale şi procese ale statului. 

Principala problemă o constituie faptul că statul a scos în urmă cu câţiva ani din rezervele sale o cantitate de uraniu necesară funcţionării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Mai exact, statul a transferat octocid uraniu către CNU. La combinatul de la Feldioara, din judeţul Braşov, acesta este rafinat şi transformat în dioxid de uraniu. Mai departe, acesta este folosit la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti, deţinută de către Nuclearelectrica, pentru producerea combustibilului folosit la Cernavodă. 

Curtea de Conturi şi uraniul statului

Numai că uraniul primit de la stat a fost trecut prost în contabilitatea Companiei Naţionale a Uraniului, iar un control al Curţii de Conturi a stabilit că s-au constituit şi virat eronat la bugetul statului obligaţii aferente concentratelor tehnice de uraniu la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune. Mai exact, CNU a rămas datoare la stat cu diferenţa de valoare a uraniului. Curtea de Conturi a purces la calcularea pagubelor, iar acestea se ridicau la 51,26 milioane de lei. 

Compania Naţională a Uraniului a atacat în justiţie raportul Curţii de Conturi, iar, în data de 13 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat dreptate parţial. Instanţa a eliminat o serie de concluzii ale Curţii de Conturi, dar a menţinut problema gestiunii uraniului primit de la Administraţia Rezervelor de Stat. 

Cum societatea trebuie să înapoieze banii, trebuie să majoreze preţul propriului dioxid de uraniu pe care îl livrează către Nuclearelectrica.

Băsescu o atacă pe Lulache şi cere intervenţia premierului Cioloş

Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat recent demersul Centralei nucleare de la Cernavodă de a cumpăra combustibil nuclear de la compania Cameco, din Canada, cerându-i premierului Dacian Cioloş să oprească această „ticăloşie“ şi să vină în sprijinul Compania Naţionale a Uraniului (CNU). Nuclearelectrica susţine că preţul cerut de CNU este cu 76% mai mare, ceea ce ar provoca pierderi companiei.

„Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar pînă cînd România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi“, a susţinut Băsescu.

„Domnule prim-ministru Cioloş, vă rog opriţi această ticăloşie, indiferent care este preţul uraniului românesc. Şi poate o trimiteţi pe doamna Daniela Lulache să fie director la o grădiniţă chiar dacă va fi o grădiniţă unde salariul este ca la Fondul Proprietatea sau Nuclearelectrica“, a spus fostul preşedinte.

„Iar, dacă Compania Naţională a Uraniului are probleme, ajutaţi-o acum“, a mai cerut fostul şef al statului.