Coboţii, viitorul muncii automatizate?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Automatizarea este viitorul, dar nu neapărat în sensul că roboţii ne vor lua locurile de muncă, ci în sensul că ne vor uşura munca. Aici intervin coboţii.

Industria românească prosperă. Până şi datele statistice arată că, pe lângă faptul că ea înregistrează o creştere puternică, ţara noastră este şi unul din statele europene în care acest sector are cea mai mare contribuţie în economie.

Însă printre problemele de care se loveşte industria se regăsesc atât lipsa forţei de muncă, o dilemă prezentă însă la nivelul tuturor sectoarelor, cât şi repetitivitatea operaţiunilor pe care le au de îndeplinit lucrătorii.

Sunt roboţii soluţia?

„Cobotul” este un cuvânt care încă nu există în dicţionarele româneşti. Nici „robotul colaborativ”. Termenul „cobot” a fost inventat pentru a ilustra o colecţie de roboţi care nu sunt supravegheaţi, sunt uşor de integrat şi care efectuează în mod obişnuit sarcini repetitive sau nesigure, în timp ce forţa de muncă umană îndeplineşte sarcini manuale de valoare înaltă. Industria robotică nu recunoaşte „coboţii” drept o entitate separată, ci defineşte standarde de siguranţă industrială atunci când oamenii lucrează în colaborare cu roboţii de pe acelaşi nivel de producţie.

Robotul colaborativ sau „cobotul” este un produs inovativ care a apărut în urma unei nevoi de a înlocui practic aceste operaţiuni repetitive şi anoste pe care le execută lucrătorii sau operatorii din orice producţie, din orice fabrică, a explicat pentru „Adevărul” Horia Stănese, directorul de dezvoltare al Universal Robots România.

Acesta diferă însă faţă de robotul industrial obişnuit. „Avantajele sunt numeroase, începând practic cu uşurinţa de programare şi cu versatilitatea lui. El se poate monta în orice poziţie. La robotul industrial nu avem neapărat această posibilitate. Acesta pe care îl avem aici are doar 9 kilograme, e uşor şi putem să îl relocăm în alte proiecte. Folosim un teach pendant pentru a-l programa, e ca o tabletă. Programarea se poate face de către oricine şi nu în ultimul rând cobotul este colaborator şi sigur. Asta înseamnă că în momentul în care întâmpină o forţă sau un om, dacă există coliziune, el se opreşte automat, fără a răni operatorul”, spune Stănese. Şi acestea sunt numai câteva din diferenţele majore, dar de impact.

Cea mai importantă este că un cobot colaborează cu lucrătorul şi în niciun caz nu îi ia locul de muncă, o temere tot mai mare a omenirii, care evoluează în tandem cu dezvoltarea automatizării.

Roboţii ne fură locurile de muncă?

Nu chiar. Datele prezentate de UR arată că sub 10% din totalul locurilor de muncă la nivel mondial sunt complet automatizabile. În acelaşi timp, 3 din 5 producători susţin că există o lipsă a forţei de muncă calificate.

În acelaşi context, datele arată că o colaborare om-robot este cu 85% mai productivă decât dacă oamenii sau roboţii ar munci pe cont propriu, potrivit unui studiu MIT realizat pentru articolul „Meet the cobots: humans”, publicat de Financial Times.

Asta pentru că, simultan, au loc mai multe schimbări: este nevoie de mai puţin spaţiu pentru echipamente, timpul „gol” al lucrătorilor este redus, timpul liber câştigat de muncitori poate fi transferat către o muncă creativă, cu o valoare adăugată mai mare, iar siguranţa lucrătorilor este îmbunătăţită.

„În momentul ăsta e prematur să vorbim despre înlocuirea oamenilor, pentru că ne confruntăm cu un deficit de mii şi mii de persoane în zona industrială. Prima grijă ar fi aceasta, să ajutăm producţiile să automatizeze astfel încât să acoperim deficitul de oameni, după care ne putem gândi eventual la diverse înlocuiri”, completează reprezentantul Universal Robots.

În România, IMM-urile conduc automatizarea

Cele mai multe companii din România care cer roboţi sunt întreprinderile mici şi mijlocii, potrivit datelor transmise de Universal Robots. Circa jumătate din clienţii care produc în ţara noastră sunt IMM-uri, iar cealaltă jumătate este reprezentată de companii mari, precum Continental sau Dacia.

Compania a vândut până în prezent circa 150 de roboţi. „Nu avem cifre exacte, practic avem în producţie roboţi care au venit pe diverse proiecte şi din afara ţării la unele companii, deci estimăm un număr de până în 150 de roboţi”, spune Horia Stănese.

În urmă faţă de regiune

Însă faţă de regiune suntem în urmă. „De exemplu, cel mai dezvoltat jucător din piaţa din Europa Centrală şi de Est avea, în 2016, 13.000 de roboţi industriali instalaţi. Noi atunci eram doar la 2.500. În concluzie, noi, pentru a deveni cel puţin la fel de competitivi, avem nevoie de 10.000 de roboţi”, mai adaugă el.

Statistic, în 2016, România avea instalaţi 11 roboţi industriali la 10.000 de lucrători. Spre comparaţie cu ţările din regiune, în Polonia numărul acestora este de 28, iar în Ungaria de 57. Mult mai bine stau însă ţări precum Cehia, Slovacia sau Slovenia, care au câte 100, respectiv circa 130 de roboţi industriali la 10.000 de lucrători, deci de peste 10 ori mai mult, potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Robotică şi companiei Universal Robots.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite