Cîţu: La ministerul Finanţelor se ia în calcul anularea memorandumului prin care au fost şterse datoriile Rompetrol. De ce nu este posibil

Senatorul PNL Florin Cîţu anunţă că la Ministerul de Finanţe „se ia în serios în calcul” anularea memorandumului prin care statul român, respectiv Guvernul Ponta, a şters în anul 2014 datorii de 400 de milioane de dolari ale companiei Rompetrol, controlată acum de KazMunayGas International. Cu toate acestea, Guvernul a aprobat şi o Hotărâre pentru aprobarea acestui memorandum, deci doar anularea lui nu este de ajuns.

„Are curaj Teodorovici să meargă până la capăt şi să recupereze 400 milioane de dolari?  Deranj mare la Finanţe. Postarea mea de ieri despre jaful de la KazMunayGas a creat multa vâlvă printre pesedişti. Pe lângă telefoanele primite ca să-mi văd de treabă, s-a întâmplat şi un lucru bun. La ministerul de Finanţe se ia serios în calcul anularea acelui memorandum”, a scris Cîţu.

Totodată, el a spus că indiferent de ce se întâmplă acum la MFP, el a luat decizia să cheme la Comisia Economică, Industrii şi Servicii miniştrii Economiei şi Finanţelor Publice, pentru a prezenta situaţia memorandumului, chiar în prima săptămână din sesiunea parlamentară de toamnă.

Luni, Cîţu a scris că, atunci când Liviu Dragnea „ţipă de grija gazelor din Marea Neagră şi legea off-shore”, să îşi aducă aminte şi de „jaful de 400 milioane de dolari” prin care s-au şters datoriile companiei KazMunayGas. „În 2014, guvernul condus de Victor Ponta (alt mare patriot) aprobă un memorandum prin care ştergea o datorie de 400 milioane de dolari, din cei 660, companiei KazMunayGas. Să fim bine înţeleşi, aceşti bani nu au intrat în bugetul României, au rămas la «ticăloşii» de investitori străini. În acel moment, falsul patriot Liviu Dragnea ocupa funcţia de vice-priministru. Al doilea om în guvern. Umbra lui penală, pentru că cine se aseamănă se adună, Darius Vâlcov, ministru al bugetului şi după câteva luni ministrul finanţelor publice. Aceste figuri triste, care astăzi ţipă în gură mare că sunt preocupaţi de soarta românilor, au fost de acord cu ştergerea datoriei, fără să zică un cuvânt”, a scris senatorul PNL

Istoria ştergerii datoriei

Memorandumul dintre Guvern şi KazMunayGas a fost semnat de statul român prin Guvernul Ponta şi grupul Rompetrol din data de 15 februarie 2013.

Prin acesta, Guvernul era de acord ca Rompetrol să scape de o datorie istorică de circa 600 de milioane de dolari către statul român prin răscumpărarea a 26,7% din acţiuni la preţul de 200 de milioane de dolari.

Întelegerea mai prevedea ca cele două părţi să înfiinţeze un fond deţinut în proporţie de 80% de companie şi 20% de statul român prin care vor fi efectuate investiţii de circa 1 miliard de dolari, pe o perioadă de şapte ani. Rompetrol trebuia să finanţeze cu 150 milioane dolari acest fond de investiţii.

Durata investiţională era proiectată până la şapte ani şi ce este important este că proiectele urmau să fie selectate chiar de grupul Rompetrol „în baza unor considerente economice solide”, conform politicii în materie de investiţii.

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni era de peste 250 milioane dolari.

De ce anularea memorandumului nu este de ajuns

Însă chiar dacă într-adevăr ar fi luată în considerare anularea memorandumului încheiat în 2013 între statul român şi KazMunayGas, acest lucru nu ar fi de ajuns. Asta pentru că povestea a ajuns chiar şi la Curtea Constituţională, prin implicarea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, iar Guvernul a trebuit să îşi asume memorandumul prin Hotărâre de Guvern.

Astfel, iniţial, Guvernul a aprobat memorandumul cu Rompetrol în luna mai 2013 printr-un proiect de lege, lăsând întreaga răspundere pe seama Parlamentului.

După ce a fost aprobată de Parlament, Legea privind memorandumul cu Rompetrol a fost atacată la Curtea Constituţională de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, care a contestat faptul că legea „are un caracter individual”.

CCR a admis în acel an contestarea şefului statului, stabilind că este neconstituţională Legea privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group NV.

Premierul Victor Ponta s-a opus atunci multă vreme ideii aprobării memorandumului prin Hotărâre de Guvern.

Însă, în ianuarie 2014, el a cedat şi Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru memorandum prin Hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial în data de 23 ianuarie 2014.

Aşadar, simpla anulare a memorandumului dintre statul român şi KazMunayGas nu va fi de ajuns ca statul să reia lupta pentru cele 400 de milioane de dolari. Statul va trebui să meargă în instanţă, atacându-şi propria Hotărâre de Guvern.