Ce afaceri învârt chinezii în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La aproape doi ani de la anunţarea de către Guvern a unor proiecte grandioase cu investitori din China, acestea abia se urnesc. În schimb, prosperă o serie de investiţii directe făcute de chinezi. Concomitent, o serie de concerne din China au preluat indirect uzine şi fabrici în România ca urmare a unor achiziţii la nivel internaţional.

Investiţiile chineze în România cresc mai mult prin investiţiile directe ale grupurilor private din acest stat sau prin cumpărarea unor concerne internaţionale care au unităţi în România şi mai puţin prin proiectele gigantice anunţate de către Guvern.

China este pe locul 18 în topul investitorilor din România, la finele lunii iulie existând pe piaţa locală 11.731 de firme cu capital chinezesc, reprezentând 5,8% din totalul naţional, potrivit Oficiului Naţional a Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului adus de investitorii chinezi în companiile pe care le deţin în România se ridica la 278,6 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,67% din total.

Pe lângă nume mari, precum grupurile telecom Huawei sau ZTE, aflate în mod direct în ţara noastră, chinezii sunt recunoscuţi prin prezenţa lor în centre comerciale unde se vând produse importate din China, precum Dragonul Roşu.

Investiţii directe în telecom

Grupul telecom Huawei este cel mai mare investitor direct din China. Huawei Technologies, care comercializează gadgeturi şi echipamente telecom, a înregistrat anul trecut în România vânzări de 698 de milioane de lei şi un profit de 71 de milioane de lei. 

Spre comparaţie, în 2013, compania raporta venituri de 562 de milioane de lei, dar un profit mai mare, situat la 95 de milioane de lei. Numărul de salariaţi a crescut, însă, de la 753 în 2013 la 959 la finele lui 2014. Huawei a deschis în România un centru de servicii globale şi anunţa la finele anului trecut că vrea să investească în România 100 de milioane de euro până în 2018.

O altă investiţie directă o constituie construirea unui număr de 1.819 locuinţe în Craiova, pe care Shandong Ningjian Construction Group le realizează cu ajutorul municipalităţii. Lucrările au început deja în luna aprilie.

Prezenţă indirectă, dar puternică

Conglomeratele din China mai sunt prezente în ţara noastră şi indirect, în urma unor mari achiziţii pe care le-au făcut la nivel internaţional. 

Astfel, Shuanghui Group, cel mai mare procesator de carne din China, a cumpărat grupul american Smithfield Foods pentru 7,1 miliarde de dolari, devenind astfel proprietar peste fostul combinat Comtim din Timişoara. Smithfield este, de altfel, singura companie din ţara noastră care exportă carne de porc în China la acest moment.

Pirelli este un alt exemplu. Compania China National Chemical a anunţat în luna martie preluarea producătorului italian de anvelope Pirelli, într-o tranzacţie de 7,7 miliarde de dolari. Pirelli deţine două fabrici în România: una de anvelope la Slatina, în judeţul Olt, şi alta de filtre pentru motoare, aflată la Bumbeşti-Jiu, din judeţul Gorj.

O altă investiţie indirectă o constituie preluarea unor terminale de cereale din Portul Constanţa. Consiliul Concurenţei a avizat la începutul lunii ianuarie preluarea integrală a două societăţi: United Shipping Agency - proprietara unui terminal de cereale şi United Shipping and Chartering - care deţine un depozit, ambele în Portul Constanţa. Cele două au fost preluate de către traderul olandez Nidera, deţinut, la rândul său, în proporţie de 51% de către COFCO, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară din China.

Investiţiile energetice bat pasul pe loc

Marile proiecte energetice promovate asiduu de către Guvern bat însă pasul pe loc de aproape doi ani.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum privind construcţia unui grup de 600 MW la Rovinari, investiţia urmând să fie realizată în parteneriat de către Complexul Energetic Oltenia şi grupul chinez China Huadian. Valoarea proiectului este de 857 de milioane de euro, iar construcţia ar trebui să fie gata în 2019. Momentan nu există un contract ferm. În urmă cu câteva luni, reprezentanţii companiei de stat arătau că proiectul este blocat, deoarece chinezii doresc garanţii.

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este un proiect gigantic, în valoare de 6,5 miliarde de euro, pentru care Nuclearelectrica a ales anul trecut grupul China General Nuclear Power Corp. Nuclearelectrica speră să ajungă la un acord până la finele anului. Numai că investiţia necesită ajutoare din partea statului, astfel că, după finalizarea acordului şi semnarea contractului, trebuie obţinut acordul Comisiei Europene.

Hidrocentrala de la Tarniţa, proiect evaluat la un miliard de euro, este şi ea legată direct de realizarea celor două noi unităţi nucleare. Iniţial, au depus oferte cinci consorţii chineze interesate, iar acum discuţiile continuă cu trei dintre acestea: China Gezhouba Group - Wu Lingpower Corporation; China Huadian Engineering  - Guizhou Wujiang Hydropower Development; şi Huaneng Lancang River  Hydropower Inc. - Hydrolancang International  Energy.

Proiecte abandonate

Concomitent, o serie de alte proiecte comune cu societăţi din China au fost deja abandonate. Astfel, China National Electric Engineering era interesată să realizeze în anul 2013 un grup de 300 MW la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN). Numai că, între timp, RAAN a intrat în insolvenţă, iar statul închide în mod controlat regia. 

Aceeaşi companie semnase un contract cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara pentru modernizarea termocentralei Mintia, dar Andrei Gerea, ministrul Energiei, a renunţat la idee deoarece documentele semnate de societatea de stat nu aveau avizele necesare, iar echipamentele erau învechite. 

Tot în această categorie intră şi o serie de proiecte prin care chinezii trebuiau să realizeze două hidrocentrale pe Dunăre. Fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă, dorea o hidrocentrală la Măcin, în vreme ce fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, insista pentru realizarea unei hidrocentrale lângă Turnu Măgurele, proiect început de Nicolae Ceauşescu. Dragnea promitea anul trecut că lucrările vor începe în vara acestui an, valoarea totală a investiţiei fiind de două miliarde de euro. Nicio lucrare nu a început, iar Hidroelectrica este în insolvenţă.

Trenuri SF

Un alt proiect româno-chinez în care guvernanţii credeau că autorităţile de la Beijing vor vira miliarde de euro în România este un tren de mare viteză. Iniţial, Ramona Mănescu, fostul ministru al Transporturilor, a anunţat un tren de mare viteză pe ruta Viena-Bucureşti-Constanţa, în valoare de 11 miliarde de dolari. Ulterior, la vizita premierului Victor Ponta în China din toamna anului trecut, proiectul a fost schimbat pe traseul Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Costurile ar ajunge la 7,6 miliarde de euro, fără a pune la calcul şi trenurile care ar trebui cumpărate.

Oltchim, din nou dorit de chinezi

Compania chineză Junlun Petroleum este din nou interesată de preluarea combinatului chimic Oltchim, aflat în insolvenţă. O echipă a Junlun s-a întâlnit cu Mihai Tudose, ministrul Economiei, iar o alta va face o analiză tehnică privind o posibilă investiţie la combinatul vâlcean. Acesta a fost scos de mai multe ori la licitaţie anul trecut, dar niciun investitori nu a depus ofertă, deşi mai multe companii îşi manifestaseră interesul. Între timp, însă, Oltchim a pornit tot mai multe secţii, vânzările au crescut, iar acum societatea are profit operaţional. Combinatul a terminat primul semestru cu un profit contabil de 2,31 miliarde de lei din anularea unor datorii în procedura insolvenţei.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite