Analiză: Doar două hipermarketuri au plafonat preţuri la alimente. Ce profituri uriaşe au avut retailerii

Doar două hipermarketuri au plafonat preţurile la alimente în plină criză generată de pandemie, încercând să controleze măcar puţin scumpirile care au avut loc după instituirea situaţiei de urgenţă.

„Pandemia de Coronavirus a adus cu ea o cerere crescută pentru produsele de bază, la care retailerii locali s-au adaptat rapid prin suplimentarea imediată a stocurilor, campanii ample de informare, prevenţie şi responsabilizare a populaţiei (prin intermediul spoturilor radio, la televizor, mesaje online, dar şi în magazine, prin signalistică amplasată pe podea, geamuri şi în zonele de trafic). ) şi prin eforturi crescute de igienizare a spaţiilor. În plus, retailerii au mizat şi pe dezvoltarea accentuată a unui segment devenit esenţial peste noapte: comerţul online cu livrare la domiciliu”, se arată într-o amplă analiză a pieţei de retail realizată de Keysfin.

Potrivit acesteia, cererea crescută de produse a dus iniţial şi la creşterea preţurilor. Astfel, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei în martie, pe baza datelor din Monitorul Preţului, salamul, roşiile proaspete, laptele şi merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie a acestui an. Astfel, dacă un litru de lapte costa 3,94 lei în decembrie 2019, acesta ajunsese să coste 4,95 lei în 23 martie 2020.

„Marii retaileri au reacţionat rapid la sesizările clienţilor cu privire la scumpiri şi au făcut un angajament de a plafona preţurile la produsele de bază. Primul a fost CARREFOUR ROMÂNIA care a anuţat recent că plafonează preţurile pentru 500 de produse de bază până de Paşte, fiind urmat de MEGA IMAGE”, susţin specialiştii Keysfin.

Coşul de cumpărături adduce profituri uriaşe retailerilor

Românii cheltuie din ce în ce mai mult pentru aprovizionarea cu produse alimentare, luând în considerare cifrele de afaceri realizate de retailerii locali în ultimii 10 ani, iar situaţia actuală va contribui la o creştere şi mai spectaculoasă a acestei industrii.

Astfel, cifra de afaceri a retail-ului alimentar din România a fost de 107 miliarde de lei în 2018, cu aproape 67% mai mare decât nivelul din 2009 şi 9,6% faţă de 2017, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Mai mult, specialiştii KeysFin estimează depăşirea pragului de 112 de miliarde de lei în 2019, pentru ca în 2020, ritmul de creştere să se dubleze cel puţin, la aproape 125 de miliarde de lei, pe fondul panicii cumpărătorilor din ultimele săptămîni, care s-au temut de dispariţia anumitor produse şi au lăsat goale rafturile multor magazine. 

„Dublarea ritmului de creştere va duce la un maximum istoric pentru retailul alimentar, unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie. Cu toate acestea,  retail-ul alimentar este o piaţă dictată de jucătorii mari,  iar magazinele mici rezistă în general doar când acoperă cererea în puncte în care cei mari nu ajung. În perioada următoare, micii întreprinzători vor avea mai multe şanse de reuşită  dacă vor primi susţinere din partea autorităţilor şi dacă românii îşi vor schimba obiceiurile de consum, alegând să cumpere mai multe produse româneşti şi din mai multe formate de magazine, atât hypermaket-uri sau alte formate ale retail-ului alimentar modern, cât şi magazine mici, ale unor comercianţi locali“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Topul companiilor din retail-ul alimentar

În 2018, cele mai mari 10 companii din retail-ul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 57 de miliarde de lei, generând peste 53% din cifra de afaceri totală a industriei.

Liderul pieţei de retail alimentar continuă să fie KAUFLAND ROMANIA SCS, cu o cifră de afaceri de 10,9 miliarde de lei şi o cotă confortabilă de piaţă de peste 10%. Compania germană este şi cel mai profitabil jucător din piaţă, înregistrând un profit net de 788 milioane de lei, cu 18% mai mult decât în 2017, şi, totodată. reprezintă cel mai mare contributor* la bugetul statului: 233 milioane de lei în 2018.

În clasamentul companiilor din retail-ul alimentar după cifra de afaceri, s-a produs o rocadă în top cinci, astfel că LIDL DISCOUNT SRL a urcat pe locul al doilea, înaintea CARREFOUR ROMÂNIA SRL, care se claseză pe poziţia a treia, iar AUCHAN ROMÂNIA SA este înlocuit pe locul 4 de PROFI ROM FOOD SRL, care ajunge pentru prima dată în acest top. 

Primii 5 jucători ai industriei de retail alimentar de au contribuit cu aproape 660 de milioane de lei la bugetul statului în 2018, ceea ce constituie 42% din totalul de 1,6 miliarde de lei din industrie. 

Industria de retail alimentar număra peste 229 mii de angajaţi în 2018, dintre care cei mai mulţi lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL, respectiv 13.578 din aceştia.

Creştere de peste 220% a profitului net în ultimii 10 ani

Creşterea afacerilor din retail-ul alimentar a fost însoţită şi de o evoluţie accentuată a profitabilităţii. În 2018, profitul net al companiilor din domeniu a înregistrat o creştere cu 8% în comparaţie cu anul precedent  şi a fost cu 224% mai mare decât în 2009,  însumând aproape 3,8 miliarde de lei. Primii 5 jucători au înregistrat cumulat un profit net de 1,8 miliarde de lei, ceea ce a constituit 47,5% din total, în 2018. 

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) s-a îmbunătăţit semnificativ de la o pierdere de peste un miliard de lei în 2011, la un rezultat net pozitiv de 2,6 miliarde de lei înregistrat la nivelul anului 2018.   

Comerţul e pe plus, dar micile afaceri pe minus

Dintre cele aproape 55.000 de companii analizate, mai puţin de jumătate 23,9 mii (43%) au obţinut profit, 20,3 mii (37%), fiind în pierdere, iar restul având un rezultat nul în 2018.

În ceea ce priveşte numărul firmelor din retailul alimentar, acesta a scăzut cu 2,2% în comparaţie cu anul 2017 şi cu 14% faţă de 2009, ajungând la 54,9 mii de companii în 2018, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice. Analiştii KeysFin estimează că procesul de consolidare a industriei a continuat în 2019, iar pandemia de COVID 19 va contribui la accentuarea acestuia în 2020.

Retailul alimentar va fi  însă la nivel agregat unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie alături de Farma, Sănătate&asistenţa socială, IT&C, Agricultură  (dependentă însă de condiţiile meteo) şi distribuitorii de energie&gaze şi cei de apă& salubritate. Potrivit datelor Registrului Comerţului, în România cel mai mare număr de companii suspendate s-a înregistrat în 2009, când 134 mii firme au apelat la această procedură. În 2019 numărul de companii suspendate a scăzut cu 22% faţă de 2018 şi a fost cu 90% sub maximul istoric, ajungând la 14 mii.

La nivelul întregii economii, pentru primele două luni din 2020, datele furnizate de Registrul Comerţului indică o scădere a numărului de suspendări cu 37% comparativ cu anul 2019, la 2.216 companii. 

Mai mult, luând în considerare informaţiile centralizate de analiştii KeysFin până în acest moment, în primul trimestru din 2020, inclusiv luna martie, numărul de suspendări s-a situat  în apropierea nivelului din aceeaşi în perioadă a anului trecut, respectiv la aproximativ 4.200 de companii (cele mai multe din comerţ, activităţi profesionale şi industria prelucrătoare), ceea ce arată că antreprenorii români nu s-au grăbit să-şi suspende imediat activitatea. Cu toate acestea, analiştii KeysFin estimează că numărul suspendărilor va creşte semnificativ în trimestrul al doilea.