A fost înfiinţat fondul de investiţii kazah - român. Epopeea memorandumului semnat de Victor Ponta în 2013 şi a datoriei istorice a Rompetrol

Fondul de investiţii kazah – român, promis încă din anul 2013 de fostul premier Victor Ponta a fost înfiinţat vineri, după o epopee care a durat 5 ani. „Adevărul” vă prezintă care au fost principalele obstacole care au stat în calea înfiinţării sale şi ce urmează de acum încolo.

Pe scurt: A fost făcut primul pas în aplicarea memorandumului semnat în 2013 între statul român şi kazahii care au cumpărat Rompetrol, prin care aceştia din urmă se angajau să plătească statului 200 de milioane de dolari şi să creeze un fond de investiţii în energie, în schimbul renunţării la litigiile privind datoria istorică de peste 600 de milioane de dolari pe care au preluat-o când au cumpărat Rompetrol de la Dinu Patriciu.

KazMunayGas International (KMGI) şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) deţinută de Ministerului Energiei au anunţat că au semnat, astăzi, contractul de asociere prin care se înfiinţează Fondul de investiţii în energie kazah - român, conform prevederilor Memorandumului de Înţelegere dintre statul român şi KMGI (fostul Grup Rompetrol).

Fondul kazah - român va face investiţii de aproximativ un miliard de dolari pe o durată de 7 ani. Contribuţia KMGI la capitalul fondului va fi de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuţia statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI. Structura acţionariatului fondului este: KMGI - 80% şi statul român - 20%.

În ce proiecte va investi fondul

Fondul de investiţii va derula proiecte în domeniul energiei. KMGI transmite că a identificat deja cel puţin două proiecte majore, cu o valoare a investiţiilor care depăşeşte 200 de milioane de dolari, ce pot fi dezvoltate în cadrul Fondului kazah – român şi care vor impacta pozitiv economia României, în special, prin crearea directă a aproximativ două mii de locuri de muncă.

Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiţii se referă la construcţia unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică şi termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât oraşul Năvodari, cât şi rafinăria Petromidia. Valoarea investiţiei se ridică la 120 de milioane de dolari şi se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării.

Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de staţii a reţelei de benzinării pe piaţa locală. Noile staţii vor fi dezvoltate prin investiţii de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari.

„Constituirea Fondului kazah - român reprezintă un succes atât pentru compania noastră, cât şi pentru statul român şi, implicit, pentru români. Politica de investiţii a Fondului este concepută pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor profitabile, durabile şi care aduc dividende acţionarilor săi. Aceasta înseamnă generarea de beneficii reale atât pentru statul român, cât şi pentru KMGI, care va înregistra, astfel, o creştere a profitabiliăţii”, a spus Daniyar Berlibayev, Preşedintele Consiliului de Administraţie al KMG International.

„Constituirea Fondului de Investiţii kazah-român nu este doar o oportunitate de a atrage noi investiţii în sectorul energetic românesc dar, de asemenea, un semnal clar că putem să contribuim la dezvoltarea industriei energetice naţionale. Prin investiţiile pe care crearea acestui fond le presupune vor fi create noi locuri de muncă în România, iar sectorul energetic naţional va beneficia de un aport de capacitate de producţie”, a spus Constantin Văduva, Preşedintele Directoratului SAPE.

Va fi lansată licitaţia pentru vânzarea participaţiei statului

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Iulian Tudorache a anunţat că licitaţia de vânzare a unei participaţii de 26,7% din capital deţinută de statul român la Rompetrol Rafinare ar putea fi organizată până la jumătatea anului viitor, scrie profit.ro. Acest lucru i-ar permite companiei KMG International să-şi îndeplinească obligaţia asumată prin memorandum de a achiziţiona această participaţie contra sumei de 200 milioane dolari.

„Săptămâna viitoare vom prelungi din nou Memorandumul de înţelegere cu KMG International şi sper ca până la jumătatea anului viitor să avem procedura de licitaţie cât mai aproape de a fi realizată. Am finalizat deocamdată achiziţia serviciilor juridice necesare pentru organizarea acestei licitaţii”, a spus Tudorache, răspunzând unei întrebări din partea presei. 

Povestea unei datorii istorice

Rompetrol avea, în 2003, o serie de datorii la stat, în cuantum de 688 de milioane de dolari, care au fost transformate în acel an de către Guvernul Adrian Năstase în obligaţiuni convertibile pe 7 ani. Între timp, în anul 2007, grupul kazah de stat KazMunaiGaz a preluat Rompetrol Group de la omul de afaceri Dinu Patriciu, preluând, astfel, şi datoriilem inclusiv dobânzi şi penalităţi.

În anul 2010, însă, kazahii au răscumpărat doar 70 de milioane de dolari din datorie, iar restul au fost convertite în acţiuni. Operaţiunea a ajutat grupul petrolier să păstreze controlul la Petromidia, statul primind 44,6% din acţiuni. Ulterior, autorităţile române au dat în judecată Rompetrol susţinând că, dacă au început răscumpărarea prin plata banilor, ar fi trebuit să plătească toată suma aşa. 

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni era de peste 250 milioane dolari.

Memorandumul Rompetrol

O serie de procese au fost pierdute de stat, iar altele nu au mai ajuns la final deoarece, în anul 2013, Guvernul Ponta a negociat Memorandumul Rompetrol, prin care cele două părţi au stins litigiile. 

Astfel, după mai mulţi ani de dispute privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare în acţiuni în favoarea statului român, kazahii de la Rompetrol au ajuns în luna februarie a anului 2013 la un acord cu partea română. Prin acest memorandum, Guvernul a renunţat la un litigiu şi a fost de acord ca Rompetrol să scape de datoria istorică de circa 600 de milioane de dolari către statul român, în schimbul unor obligaţii ale kazahilor. 

Aşadar, în data de 15 februarie 2013, se semna la Bucureşti un Memorandum de înţelegere între statul român şi The Rompetrol Group, deţinut de grupul KazMunayGas, prin care kazahii răscumpărau un pachet de acţiuni de 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare, la un preţ minim garantat de 200 milioane dolari. Statul român urma să îşi menţină o participaţie nediluabilă de 18% pe o perioadă de trei ani, iar după expirarea acestei perioade avea posibilitatea să le vândă. Grupul Rompetrol continua să deţină un drept de preferinţă la cumpărarea acţiunilor rămase.

Prin acelaşi memorandum, cele două părţi au căzut de acord să se înfiinţeze un fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului român, sub forma unei societăţi pe acţiuni, care va investi în proiecte din domeniul energetic din România.

Aşadar, au trecut mai bine de 5 ani de când apăreau, exclusiv în „Adevărul”, primele informaţii cu privire la acest fond de investiţii în energie. Surse apropiate negocierilor dintre partea română şi KazMunaiGaz au declarat atunci că, în cadrul memorandumului de înţelegere, în care s-a stabilit răscumpărarea acţiunilor, s-a decis şi înfiinţarea unui fond de investiţii. El urma să aibă un să aibă un capital iniţial de 150 de milioane de dolari şi să genereze investiţii de până la un miliard de dolari pe piaţa românească. Cinci ani mai târziu, aceleaşi condiţii au fost păstrate.

În luna mai 2013, Guvernul aproba în şedinţă proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de înţelegere. Acesta a fost trimis ulterior în Parlament, unde a urmat o întreagă epopee.

Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament, în data de 21 mai 2017. Atunci, însă, deputaţii PPDD (partid acum defunct) şi PDL au anunţat că au votat împotriva acestui memorandum, întrucât considerau că va aduce prejudicii statului român.

În data de 29 mai, Mircea Toader, liderul de atunci al deputaţilor PDL, declara că opoziţia a atacat la Curtea Constituţională legea privind aprobarea Memorandumului. În iunie, însă, CCR a considerat că legea este constituţională.

Dispută între Băsescu şi Ponta

Ulterior, legea a ajuns la preşedintele Traian Băsescu, care a făcut la acea vreme o opoziţie solidă premierului Victor Ponta pe seama acestui memorandum.

Traian Băsescu a respins de la promulgare Memorandumul cu Rompetrol, la începutul lunii iulie. El spunea atunci că Executivul condus de Victor Ponta a încălcat separaţia puterilor în stat atunci când a iniţiat o lege care să fie votată în Parlament, iar stingerea litigiilor s-ar fi putut face printr-o tranzacţie între Ministerul Finanţelor şi grupul Rompetrol, care să fie aprobată printr-o Hotărâre de Guvern.

Cererea de respingere a lui Băsescu, ajunsă ulterior înapoi în Parlament, a fost respinsă şi ea de Camera Deputaţilor şi de Senat. Astfel, proiectul de lege a fost adoptat în aceeaşi formă ca cea iniţială şi a fost trimis din nou la promulgare.

În cele din urmă, Traian Băsescu a trimis la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii. CCR i-a dat dreptate fostului şef al statului.

Drept urmare, Executivul lui Victor Ponta a revenit cu o Hotărâre care aprobă memorandumul, adoptată în ianuarie 2014.

Nu s-au înţeles pe investiţii

Imediat după găsirea unei soluţii, fostul grupul Rompetrol a anunţat că va relua programul de investiţii în România.

Însă, între timp, kazahii şi statul român nu s-au mai înţeles asupra investiţiilor care urmau să fie realizate prin fondul de investiţii.

Statul, prin ministerul Energiei condus atunci de Răzvan Nicolescu, voia ca fondul ce va fi constituit împreună cu Rompetrol să realizeze investiţii în extinderea depozitelor de gaze naturale sau într-un combinat de îngrăşăminte chimice în Dobrogea, pentru gazele din Marea Neagră.

În schimb, kazahii au propus cumpărarea de benzinării deja existente de la Petrom, idee pe care statul a respins-o din start, şi construirea unei termocentrale la Petromidia.

Ne dorim ca aceste investiţii să genereze un efect multiplicator important pentru economie, să creeze locuri de muncă, să genereze taxe suplimentare la bugetul de stat şi să genereze şi o rentabilitate ulterioară realizării investiţiei. Deci achiziţia de benzinării deja construite nu îndeplinea nici criteriul de a genera factor multiplicator pentru economie şi nici criteriul de a avea o rentabilitate care să ne dea pe toţi pe spate“, spunea atunci Nicolescu, la Adevărul Live.

Uitat până în 2016

Ulterior, KMG International - fostul Rompetrol Group – a acuzat în dese rânduri statul că nu îşi îndeplineşte partea sa de acord, acesta fiind un pas necesar pentru implementarea memorandumului.

La mijlocul anului 2016, kazahii avertizau că investiţiile de un miliard de dolari promise de către KMG International în 2013 prin Memorandumul Rompetrol sunt pe cale să se evapore, deoarece acesta expiră la 31 decembrie 2016, ca şi promisiunea kazahilor de a plăti 200 de milioane de dolari pentru pachetul de 26% din acţiunile Petromidia.

Atunci, kazahii au spus că sunt deschişi să prelungească memorandumul şi să continue Ministerul Energiei paşii necesari implementarii acestuia. „Grupul îşi menţine şi doreşte să îşi respecte angajamentele şi obligaţiile asumate prin înţelegerea încheiată în 2013 şi aprobată în 2014. Menţionăm că în perioada 2014 – 2016 calendarul de implementare a memorandului a fost amânat de 13 ori din diverse motive administrative, independente de KMG International. În repetate rânduri, ne-am exprimat dorinţa de urgentare a punerii în aplicare a acestor măsuri, pentru a demonstra în faţa partenerilor şi a opiniei publice implicarea şi hotărârea Grupului în dezvoltarea economică a României, implicit a sectorului energetic“, spuneau reprezentanţii companiei.

Mai mult, Azamat Zhangulov – vicepreşedinte senior al KMG International – a afirmat că investiţiile nu ar putea fi făcute, deoarece procurorii DIICOT au pus sechestru pe activele rafinăriei Petromidia.

Activele KMG International, inclusiv Rafinăria Petromidia, se află sub sechestru, după ce procurorii antifraudă au demarat o investigaţie cu privire la privatizarea Petromidia, în 2000, şi a modului în care au fost convertite în obligaţiuni datoriile sale. Atât licitaţia pentru pachetul de 26% din Petromidia, cât şi constituirea fondului sunt mult în întârziere din cauza investigaţiilor procurorilor.

Deblocat de Guvernul Cioloş

Ulterior, în 2016, Guvernul Cioloş a deblocat situaţia. Victor Grigorescu, ministru al Energiei de atunci, a desemnat Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), companie desprinsă din Electrica, să se ocupe de înfiinţarea fondului.

El a şi propus în Guvern, printr-un Memorandum, „vânzarea unui pachet de acţiuni de 26,6959% din acţiunile deţinute de stat, prin licitaţie publică cu strigare”, însă de atunci nu s-a realizat nimic în acest sens, scrie profit.ro.

Trebuie menţionat că şi în iulie 2015 Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, vânzarea acţiunilor pe care le deţine statul român, însă actul normativ nu preciza şi când va demara procedura de licitaţie, astfel că nici atunci nu s-a întâmplat nimic mai departe.

În noiembrie 2017, ministrul de atunci al Energiei, Toma Petcu, declara că memorandumul Rompetrol nu va fi prelungit, mai ales că se află sub anchetă penală, astfel că societatea ar trebui să-şi plătească datoria pentru ca proprietarii săi să-şi dovedească buna credinţă. „În luna a treia (n.n. – din 2017) expira memorandumul de înţelegere. Am prelungit încă şase luni, până în luna a noua. Am considerat că şase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. În februarie am scris atât DNA, cât şi DIICOT şi am cerut informaţii legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri ce culpabilităţi sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituţii, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare şi am făcut un material transmis către CSAT. Iar CSAT a răspuns că, dacă Guvernul şi Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze şi să ceară un punct de vedere în 2014, când a fost aprobat memorandumul prin HG, nici acum nu are competenţe să se pronunţe (...) Memorandumul prevede fără echivoc că, în cazul în care acest dosar va fi trimis în instanţă de Parchet, tot memorandumul pică. Considerăm că în această perioadă va fi foarte greu pentru noi să justificăm prelungirea unui memorandum mai mult de sfârşitul acestui an, în care să stabilim unele aspecte, care, dacă cumva DIICOT decide trimiterea în instanţă în acest dosar, sunt nule de drept”, a precizat Toma Petcu.

Ridicarea sechestrului, respinsă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins în mai 2018 cererea depusă în aprilie de Rompetrol Rafinare, compania sa mamă KMG International şi o altă firmă din grup, Oilfield Exploration Business Solutions, de ridicare a sechestrului impus de DIICOT în urmă cu 2 ani, în aprilie 2016, pe rafinăria Petromidia şi pe alte active ale celor 3 companii, în dosarul penal Rompetrol 2. Decizia ÎCCJ a fost definitivă.

Au fost reluate negocierile

Cea mai recentă informaţie privind stadiul înfiinţării fondului de investiţii a venit din partea secretarului de stat din ministerul român al Energiei, Robert Tudorache, care a acordat un interviu publicaţiei kazpravda.kz, în care a vorbit despre colaborarea dintre statul român şi KMG International în dezvoltarea Rompetrol Rafinare.

El a spus că cele două părţi, ministerul român al Energiei şi KMGI au lucrat îndeaproape, în ultima vreme, făcând progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea primului pas al Memorandumului,  acela de a înfiinţa un fond de investiţii româno-kazah. „Sperăm să putem anunţa, în curând, înfiinţarea Fondului mixt de Investiţii”, a spus Tudorache.