România ultimilor 25 de ani, în dezbatere la Platforma de Teatru Politic

„După Traian şi Decebal”, un spectacol prezent în cadrul Platformei de Teatru Politic

Platforma de Teatru Politic 2015, care se va lansa în curând, este un proiect teatral şi educaţional care îşi propune să arhiveze, să documenteze şi să dezbată, prin intermediul unor spectacole de teatru şi ateliere, istorii marginalizate ale ultimilor 25 de ani în România.

Platforma de Teatru Politic aduce în prim-plan istorii personale ale celor pe care nu-i găsim în manuale, în conferinţe, tratate şi luări de poziţie instrumentate politic pentru a servi macro-naraţiunii sistemului care adoptă istoria unică, „istoria de obedienţă” în faţa structurilor de putere, se arată într-un comunicat de presă.

În cadrul Platformei de Teatru Politic 2015 vor avea loc diverse activităţi, printre care, un atelier de teatru-forum, pornind de la princpiile şi metodele dezvoltate de Augusto Boal, la care vor participa artiştii implicaţi în proiect. Atelierul va fi coordonat de artistul norvegian Morten Bruun şi se va încheia cu o prezentare publică performativă. De asemenea, un atelier de teatru-forum, realizat împreună cu elevi ai Colegiului Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, în cadrul căruia vor fi explorate metode de teatru-forum, cu accent pe dimensiunea politică şi pe auto-organizarea elevilor pornind de la metoda respectivă. La finalul atelierului va avea loc o prezentare publică.

Iar cel mai important punct din proiect este stagiunea de teatru politic, desfăşurată pe întreg parcursul anului 2015, program ce va cuprinde eveniment precum o serie de reprezentaţii ale unor spectacole pe teme majore ale istoriei recente, marginalizate în discursul public: „Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990”, „După Traian şi Decebal. Din filele istoriei gay în România”, „Nu ne-am născut în locul potrivit”, Sub Pământ – Valea Jiului după 1989.

De asemenea, vor fi realizate două spectacole noi de teatru politic. Primul îşi propune să cerceteze istoria mişcărilor de rezistenţă din România, post-1918. Spectacolul are la bază o amplă documentare a unor forme de protest colectiv şi individual, din perspective care au fost prea puţin analizate artistic până în prezent: protestele şi grevele muncitoreşti majore din anii 1918-1920, precum şi rolul şi activitatea femeilor în structurarea mişcării comuniste ilegale. De asemenea, protestele muncitoreşti din anii 1970 şi rezistenţa unor lideri şi a unor mişcări sindicale la privatizările frauduloase care au avut loc pe parcursul anilor 1990.

Cel de-al doilea „Pentru că meriţi”, este un proiect de artă activă coordonat de Irina Gâdiuţă şi Bogdan Georgescu din care va rezulta un spectacol care propune analiza prin teatru a condiţiei, abuzurilor şi presiunilor la care sunt supuse femeile în România. „Pentru că meriţi” pune accentul în mod deosebit pe acele abuzuri care nu lasă urme fizice, pe semnalarea redusă a cazurilor de abuz sexual, pe lucruri care afectează fundamental fără a lăsa dovezi palpabile.