Actriţa Emilia Popescu: "Acest juriu UNITER m-a jignit". Răspunsul juriului UNITER
0Actriţa Emilia Popescu i-a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru, în care precizează că a fost jignită de juriul care a stabilit nominalizările pentru cea de-a XXII-a ediţie a galei premiilor UNITER. Juriul premiilor UNITER 2014 a răspuns scrisorii deschise semnate de Emilia Popescu, spunând că artista a făcut o lectură flagrant eronată a argumentului nominalizărilor.
Cele mai importante premii din teatrul românesc, oferite de UNITER, vor fi decernate la Gala organizată pe 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş. Pentru a XXII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Andreea Dumitru, Sebastian-Vlad Popa şi Ionuţ Sociu.
Juriul şi-a justificat nominalizările printr-un argument. Actriţa Emilia Popescu, care nu a fost nominalizată pentru rolul Arkadinei din spectacolul "Pescăruşul", de la Teatrul de Comedie, s-a simţit lezată de argumentele juriului, şi i-a trimis "o scrisoare deschisă şi inutilă" lui Ion Caramitru, preşedintele UNITER.
"Ma adresez dumneavoastră, pentru ca orice material care apare in presa in numele UNITER-ului ar trebui sa-l verificati, astfel incat sa nu permiteti publicarea unor jigniri la adresa breslei pe care o reprezentati. Pentru ￂtransparentaￂ ati facut public ￂargumentul juriului de nominalizari al Galei UNITER 2014ￂ. Acest -argument- ma jigneste atat pe mine, cat si intreaga breasla", spune Emilia Popescu in documentul intitulat "Scrisoare deschisa si complet inutila catre domnul Presedinte UNITER, Ion Caramitru".
Pentru a evita "orice neintelegere si suspiciune", actrita spune ca nu comenteaza in niciun fel nominalizarile, intrucat nu a vazut inca aceste spectacole.
"(...) in mod normal, regulile unei competitii se anunta inainte de desfasurarea ei, nu la final. Pentru a fi judecate spectacolele, senatul UNITER si presedintele, adica dumneavoastra, acorda girul unor persoane capabile de un act critic responsabil. Se presupune ca actul critic este argumentat in baza unei cunoasteri profunde a fenomenului teatral; adica ￂjudecatoriiￂ stiu ce inseamna munca unui regizor, actor, scenograf, au cultura teatrala si sunt in pas cu tot ce se intampla la ora actuala in materie de teatru.
Pentru a judeca trebuie sa cunosti si sa intelegi fenomenul. Ma indoiesc ca cei alesi anul acesta in juriul de nominalizari au cunostinte minime in ceea ce priveste truda unui creator de spectacole, fragilitatea meseriei noastre si nu in ultimul rand sunt constienti de consecintele unor vorbe pompoase si goale aruncate in spatiul public asupra noastra. Intr-un limbaj de lemn, cu cuvinte pretentioase, ce uneori se contrazic (in spatele carora se poate ascunde orice), acest juriu m-a jignit. Iar dumneavoastra ati ingaduit asta", ii transmite Emilia Popescu lui Ion Caramitru.
Emilia Popescu precizeaza ca "niciun juriu din lume nu are dreptul sa-i jigneasca pe cei care n-au corespuns criteriilor lor". "Adica ,cum???!! Nominalizatii sunt ￂfenomene rarisime de vocatie artistica, iar ceilalti valori nereprezentative pentru teatrul romanesc de azi?! Ori valori, ori nereprezentative.
Domnule Caramitru, cu ce drept isi permit Sebastian-Vlad Popa, Andreea Dumitru, Ionut Sociu (membrii juriului care a stabilit nominalizarile pentru gala UNITER, n.r.) sa ma jigneasca? Sa ne jigneasca? In baza carei opere recunoscute isi permit sa anuleze o buna parte a creatorilor romani de teatru? A nu fi nominalizati de acestia e o rusine? Eu nu gandesc asa si consider aceasta afirmatie un atac la persoana. Toti creatorii fac spectacole mai inspirate sau nu, pot fi premiate sau nu, dar valoarea unui artist se confirma in timp, cu truda si tenacitate si nu e neaparat validata de un juriu. Si, mai presus de asta nu poate fi desfiintata de un juriu", spune Emilia Popescu.
Potrivit acesteia, expresia "complicitate gregara intre artist si public" jigneste grav atat creatorii, cat si publicul. "Doamne fereste de succesul de public! Adica, daca publicul intelege mesajul unui spectacol, aplauda performanta unui actor, se emotioneaza, rade sau plange, asta e o rusine, un criteriu minor si superficial??! Colegii mei de breasla, facatorii de teatru ma vor intelege. Domnilor jurati, poate credeti ca ne puteti dezbina. Adica noi, valorile nereprezentative ale teatrului romanesc de azi- sa fim invidiosi pe fenomenele rarisime de vocatie artistica. Nu. Nicidecum. Ii felicit pe toti cei nominalizati, dar refuz aceasta imparteala suficienta si absurda. Refuz aceasta stampila pusa de niste oameni insuficient de pregatiti, aroganti si complet lipsiti de respect si dragoste pentru cei care fac teatru. Sunt mandra de colegii mei, de truda lor, la fel cum sunt mandra de minunata mea -complicitate gregara cu publicul! Nu vreau sa fiu altceva decat sunt", precizează Emilia Popescu.
Actrita mai spune ca UNITER ar trebui sa fie "casa oamenilor de teatru, locul unde ne putem bucura de reusitele celuilalt, nu un tribunal unde cativa asa-zisi cronicari de teatru pun etichete - unele stralucitoare, altele jignitoare".
"In ceea ce ma priveste, marunta realizare a juriului de anul acesta este provocarea unui profund sentiment de dispret fata de acesti asa-zisi cronicari. De-a lungul anilor am participat la Galele UNITER, cu bucurie, am fost chiar si nominalizata, am participat la campania -Artisti pentru Artisti-, ca si anul acesta, am un profund respect pentru toate initiativele si oamenii ce reprezinta UNITER-ul. Dar, in conjunctura creata ma delimitez de tot ce inseamna aceasta institutie", spune Emilia Popescu.
Artista isi incheie scrisoarea deschisa spunand: "In asteptarea zadarnica a unor scuze publice adresate breslei noastre de catre acest juriu, Cu profunda tristete, Emilia Popescu".
Adevărul.ro vă prezintă răspunsul juriului UNITER la scrisoarea adresată de Emilia Popescu, preşedintelui UNITER, Ion Caramitru, precum şi argumentul iniţial al juriului, mediatizat împreună cu nominalizările.
Răspunsul juriului UNITER
Stimată doamnă Emilia Popescu,
Deşi scrisoarea publică pe care o semnaţi nu ne este adresată direct, simţim nevoia să descâlcim ceea ce ne apare ca o lectură flagrant eronată a Argumentului nostru ataşat listei de nominalizări pentru Gala Premiilor UNITER 2014.
În Argument nu scrie că spectacolele şi artiştii care n-au fost nominalizaţi sunt nereprezentativi, ci dimpotrivă că nominalizările, adică tocmai valorile a fi considerate de vârf, sunt nereprezentative pentru teatrul românesc, aşa cum arată el azi. Nu e nici un sofism aici, pentru că excepţia înseamnă cel mai adesea desprinderea de reprezentativ. Aşadar, valorile pot fi reprezentative, dar mai ales nereprezentative. Cu atât mai puţin o intenţie cinică s-ar putea citi în această formulare, în schimb, da, o poziţie teoretică aptă să producă reflecţie şi dezbatere ne-ar bucura să credem că e cu putinţă.
Sintagma „fenomene rarisime de vocaţie artistică” vă înfurie, stimată doamnă Emilia Popescu, creându-vă falsa înţelegere că toţi cei nenominalizaţi, sau toate spectacolele nenominalizate trăiesc în afara „vocaţiei artistice”. Nu, nu toate. Faptul că vocaţia artistică e „rarisimă” nu înseamnă, totuşi, că ea se epuizează în lista de nominalizări ale Galei 2013! Nici Argumentul nostru nu spune acest lucru, iar furia dumneavoastră transformă o declaraţie de principiu şi de criterii într-o schemă de numărătoare care echivalează valorile integrale ale teatrului românesc cu restricţia convenţională a nominalizărilor Galei la 3.
Poate că nu ne iluzionăm sperând că exigenţe de gândire în selecţia valorilor unei stagiuni teatrale, precum cele scrise în Argument, nu sunt chiar descalificante pentru un juriu. Astfel, „complicitatea gregară cu publicul”, pe care juriul o consideră antiartistică în teatru, nu poate fi citită ca pe o expresie arogantă, sau ca pe un moft elitist, ci ca pe o continuare de bună credinţă a poziţiilor teoretice şi poetice ale marilor creatori ai teatrului secolului al XX-lea, care au forjat toate valorile mari în jurul cărora gravitează creaţia de spectacol de dramă de azi.
Asta nu înseamnă că radicalitatea în arta teatrului e obligatoriu să alunge publicul. Spuneam în Argument exact aceste vorbe: „nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului.”
Nutrind speranţa că existenţa UNITER ca „o casă a oamenilor de teatru”, ca „un loc unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt”, cum spuneţi, nu presupune nicidecum evacuarea dialogului şi a spiritului critic, vă mai asigurăm, stimată doamnă Emilia Popescu, de preţuirea noastră.
Andreea Dumitru
Ionuţ Sociu
Sebastian-vlad Popa
Argumentul juriului de nominalizări al Galei Premiilor UNITER 2014
Criticii Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-vlad Popa au comunicat, când au făcut nominalizările, următoarele principii care au ghidat selecţia pentru nominalizările la Premiile Galei UNITER 2013:
- vitalitatea expresivă şi ideatică a creatorilor de a depăşi stereotipiile teatralităţii ca formă de complicitate gregară între artist şi public
- forţa prin care spectacolul dramatic se manifestă ca dimensiune autonomă faţă de prestigiul textului literar, ceea ce, de altfel, este de mult subînţeles şi rareori înţeles
Decurg, din cele de mai sus, următoarele criterii specifice:
- observarea regiei de teatru ca act de gândire care trece dincolo de nomenclatorul de teme morale, îndeobşte întâmpinate entuziast de critica de specialitate: „criza lumii contemporane”, „pierderea identităţii”, „incomunicabilitatea”, „inadaptarea”, „conflictul dintre generaţii”, „dezumanizarea”, „alienarea” etc.
- observarea regiei de teatru ca act de gândire şi de sensibilitate care înţelege omul ca un câmp de contradicţii ireductibile, revelatorii
- se deduce calitatea actorului care-şi depăşeşte propria eficienţă expresivă verificată. Spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi
- nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului. Depăşim cu această ocazie şi falsul complex al rupturii dintre ceea ce se numeşte „teatru de artă”, experiment sau laborator teatral şi public.
Juriul recunoaşte că toate aceste criterii nu şi le-a putut onora integral decât în cazul spectacolului al vivo.
Juriul ţine să evidenţieze radicalitatea poeticii dramatice a spectacolului Parallel, proiect artistic colectiv creat în condiţii de producţie minimală, cu actori şi regizori debutanţi. Parallel (producător: GroundFloor Group, coproducător: ColectivA, Cluj-Napoca) s-a aflat în proximitatea nominalizării pentru cel mai bun spectacol.
Membrii juriului de nominalizări au propus senatului UNITER acordarea unor premii speciale:
• Spectacolului Poezia visului, pe versuri de Emil Botta în interpretarea lui Lari Cosmin Giorgescu – gest esenţial şi discret al unui creator legendar: Miriam Răducanu (producţie UNTEATRU)
• Jurnalistei şi traducătoarei Raluca Rădulescu pentru redimensionarea în discurs contemporan a uneia dintre cărţile fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K. S. Stanislavski – Munca actorului cu sine însuşi (I), Editura Nemira, 2013
Între acestea, a fost acceptat al doilea.
Juriul a propus preşedintelui Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru acordarea unui premiu regizorului şi istoricului de teatru Radu-Alexandru Nica pentru volumul Nostalgia Mitteleuropei. O istorie a Teatrului German din Sibiu, Editura Eikon, 2013.
Membrii juriului semnalează comunităţii teatrale rezultatele îndoielnice şi îngrijorătoare ale renovărilor unor clădiri de teatru din ţară, constatate mai ales acolo unde proiectele de reabilitare aparţin autorităţii locale.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
