Regina Ana a României, 92 de fapte în 92 de ani

Publicat: 02.08.2016 11:58

Ultima actualizare: 06.08.2022 02:43

Majestatea Sa Regina Ana a României, soţia Regelui Mihai I al României, a murit, pe 1 august, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Casa Regală a României a selectat 92 de fapte în 92 de ani din viaţa Majestăţii Sale, pe care vi le prezentăm în continuare.

Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, în al XVI-lea Arondisment, ca Principesă de Bourbon-Parma.
Părinţii Reginei Ana au fost Principele René de Bourbon Parma şi Principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost Principele Valdemar al Danemarcei, Principesa Marie de Orléans, Ducele Robert I de Parma şi Infanta Maria Antonia a Portugaliei.
Regina Ana are printre strămoşi atât Familia Regală de Bourbon, cât şi Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică.
Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei, stră-stră-strănepoata Regelui Ludovic Filip al Franţei şi descendentă din Regele Filip al V-lea al Spaniei.
Regina a primit şase prenume la botez, pentru a fi mulţumite toate mătuşile regale: Anne, Antoinette, Francoise, Charlotte, Zita, Marguerite.
Numele de alint al Principesei Ana, folosit în familie, a fost, de-a lungul întregii vieţi, Nane (în engleză Nan).
Prima guvernantă a Principesei Ana s-a numit Madame Boutellier, o învăţătoare din Italia, oraşul Viareggio, unde principesa a locuit cu părinţii ei în perioada crizei financiare.
Încă din fragedă copilărie, Regina Ana a iubit mersul pe bicicletă şi pescuitul.
La vârsta de doisprezece ani, Principesa Ana a urmat la Paris, cu mare plăcere, cursuri de scrimă.
De la 16 la 18 ani (1939-1941), Regina Ana a urmat o şcoală de Arte Frumoase la New York şi, în paralel, a lucrat la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existenţa.
Regina a urmat la New York în anii 1941 şi 1942 cursurile Parson Schol of Art, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A terminat cursurile (care aveau durata de trei ani) în mai puţin de doi ani.
La New York, Regina a mai lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Bloomingdale’s, pentru a-şi completa veniturile.
La 19 ani, Principesa Ana a cerut permisiunea mamei sale să se înroleze în războiul antinazist. Mama şi-a dat acordul. Tatăl Anei, Principele René, şi fraţii ei, Principii Jacques, Michel şi André, erau deja înrolaţi şi luptau în diverse unităţi militare franceze. Ana a mers pe frontul african, apoi european şi în fine german, în cadrul Armatei Franceze.
În 1943, Principesa Ana s-a înrolat în Forţele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie şi a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc.
Fratele Reginei, Principele Michel, a luptat atât pe frontul occidental în Forţele Franceze Libere şi în Indochina, de partea armatei franceze. În Indochina a fost capturat de forţele locale, de unde a scăpat cu preţul unor mari sacrificii personale.
Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaşte personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de ştiri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului şi să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreţie.
Reginei Ana i-au plăcut întotdeauna Jeep-urile, pe care le-a cunoscut îndeaproape ca ofiţer de legătură al Armatei Franceze Libere. Ulterior, Regele Mihai i-a dăruit două asemenea vehicule, cu care Regina a participat la numeroase competiţii, raliuri şi expediţii automobilistice.
Principesa Ana a fost încartiruită, spre sfârşitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, înainte de a-l cunoaşte încă pe Regele Mihai.
La 22 de ani, în vara anului 1945, Regina Ana s-a întors la viaţa civilă, decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze şi avansată la gradul de locotenent în Armata Franţei.
Indiferenţa Reginei Ana la adresa modei şi ţinutelor vestimentare a fost moştenită de la mama sa, care obişnuia să spună “Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”.
Căsuţa din Danemarca a mamei Reginei Ana, unde aceasta şi-a petrecut o parte din viaţă, se numea Brødrejøj, adică “dealul fraţilor”, şi se găsea în orăşelul Gentofte, lângă Copenhaga.
Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.
Principesa Ana avea numai 24 de ani când viitorul ei soţ, Regele Mihai I, a fost forţat să abdice. Împreună, ei au ales să înfrunte greutăţile unui exil care a durat cinci decenii.
Nunta Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.
Regina Ana a fost căsătorită cu Regele Mihai I al României timp de 68 de ani.
Regina Ana are împreună cu Regele Mihai cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale României.
Prima locuinţă stabilă a cuplului regal a fost o căsuţă în suburbia “La Conversion” a oraşului Lausanne, din Elveţia.
La 26 martie 1949 s-a născut Principesa Moştenitoare Margareta a României, fiica mai mare a Reginei Ana. Destinul a făcut ca în aceeaşi zi (26 martie), în anul 1881, să fi fost ziua când România a fost proclamată Regat.
Numele Principesei Moştenitoare Margareta vine de la mama Reginei, Principesa Margareta a Danemarcei. De atfel, unul dintre numele de botez ale Reginei a fost şi Margareta. Astfel au existat trei generaţii regale cu acelaşi nume.
Cuplul Regal s-a mutat în Anglia între 1950 şi 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică a Regelui Mihai şi Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României.
La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.
Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exilului din Anglia, pentru a nu cheltui bani cu achiziţionarea de mobilă. A vândut, duminica, la târg, unele dintre piesele de lemn executate de ea.
Regina Ana a văzut, în anii petrecuţi în Anglia, de mai multe ori, fantome, în cele două reşedinţe în care a locuit.
Începând cu anul 1956, şi până în 1976, Regele şi Regina au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în “Vila Fantasia”.
Doctorul mamoş care a asistat la naşterea Principesei Sofia, în Grecia, la 29 octombrie 1957, a fost fiul doctorului mamoş din Sinaia al Regelui Mihai. Principesa Sofia s-a născut în aceeaşi zi (29 octombrie) cu Regina Maria a României (29 octombrie 1875).
Când, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spaţiu pentru atelierul său auto, Regina Ana a construit cu mâna ei, pentru Majestatea Sa, o magazie din lemn.
La Versoix, Regina Ana a ajutat adesea pe Regele Mihai la atelierul auto, secondându-l în procesul de reparare şi restaurare a jeepurilor.
Unul dintre jeepurile istorice, restaurate de Regele Mihai, aparţine Reginei Ana, fiind cadou personal din partea soţului său.
La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria a României, a cincea şi ultima fiică a Reginei Ana. Principesa Maria a României îşi trage numele atât de la Regina Maria, cât şi de la Maria de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana.
De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei.
Între 1976 şi 2004, Regele şi Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniţi în vizită la Rege, şi locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.
Regina Ana lasă în urmă doi nepoţi, pe Nicolae şi pe Michael, aceştia nefiind însă incluşi în linia de succesiune la Coroana României.
Regina Ana lasă în urmă trei nepoate, pe Elisabeta Karina, Angelica Margareta şi Elisabeta Maria, dintre care prima şi ultima sunt incluse în linia de succesiune la Coroana României.
Regina a fost o fire sportivă. Între sporturile practicate s-au numărat scrima, echitaţia, ciclismul, gimnastica şi înotul.
Singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care Regina Ana a stat despărţită de mai multe ori câteva săptămâni de Regele Mihai, soţul Reginei Ana, a fost în cei nouă ani în care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.
Nunta de Argint a Regelui Mihai I şi Reginei Ana a fost sărbătorită la 10 iunie 1973 în Germania, la Castelul Salem, invitaţi fiind de Familia Mare-Ducală de Baden, care au găzduit celebrarea. Au fost prezente Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena şi Principesa Sofia.
Regina Ana a fost pasionată de vânătoare şi a mers, cot la cot cu verii săi la vânătorile regale din Luxemburg, Germania ori Belgia, obţinând trofee personale remarcabile.
Regina era cea care înregistra mesajele Regelui pentru ţară, transmise prin intermediul Radio Europa Liberă. Era mereu un moment de mister şi fascinaţie pentru Principese.
În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită Alegerea (The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în româneşte.
Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparţinut întreaga viaţă.
Regina i-a cunoscut pe Eugene Ionesco şi Emil Cioran. S-a întâmplat în 1990 la Paris.
Regina Ana nu şi-a putut vedea ţara decât după 42 de ani de exil.
În 1992, la 44 de ani după ultimul Paşte petrecut în România, Regele, însoţit de Regină, a reînnodat această tradiţie a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.
Între anii 1992-1997, Regina a vizitat (fără Rege) aproape toate marile oraşe ale României, fabrici, instituţii culturale şi de binefacere. Însă cel mai bine s-a simţit în sate, unde a considerat că găseşte spiritul autentic românesc.
Exilul Regelui şi Reginei a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.
Ţările în care Regina Ana a locuit în timpul vieţii, în afară de Franţa şi România, au fost SUA (în timpul războiului şi ulterior, alături de Rege), Italia, Marea Britanie, Danemarca şi Elveţia.
La 21 septembrie 1996 a avut loc căsătoria fiicei mai mari a Reginei, Principesa Moştenitoare Margareta, cu Principele Radu.
Începând cu anul 1996 şi până la sfârşitul vieţii, Regina şi Regele au avut alături, în Elveţia, măicuţe trimise de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de Mitropolitul Banatului şi de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor şi sprijin spiritual.
Există în limba română două cărţi despre Regina Ana, ambele scrise de Alteţa Sa Regală Principele Radu: Un război, un exil, o viaţă, apărută la Editura Humanitas în mai multe ediţii, începând din anul 2000, şi “Ana. Portretul Reginei”, apărută la Curtea Veche în anul 2013.
La 50 de ani de când s-au cunoscut, la Londra, Regele şi Regina au participat împreună la Nunta de Aur a Reginei Elisabeta a II-a, în noiembrie 1997. Atunci, Majestăţile Lor au locuit la Palatul Buckingham.
Nunta de Aur a Regelui Mihai I şi Reginei Ana a fost sărbătorită în Franţa, în Departamentul Vendée, invitaţi fiind de prieteni francezi, care au găzduit celebrarea. Au fost prezenţi Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu şi Principesa Sofia.
Regina Ana, ca şi Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina Majestăţilor Lor a început mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri şi a durat 30 de minute.
Regina Ana a locuit, în exilul din Elveţia, în 5 case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia şi Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant şi Rue de la Grenade).
Regina Ana a vizitat o singură dată Bucovina de Nord (astăzi, în Ucraina), în anul 2000, în compania Regelui Mihai I.
Mutarea cuplului Regal în ţară a avut loc în anu 2001 (18 mai, la Palatul Elisabeta şi 1 iunie, la Castelul Săvârşin).
Regina Ana a fost un foarte talentat pictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările Reginei.
Cartea “Ana a României Un război un exil o viaţă” a cunoscut două ediţii în limba engleză, una la Fundaţia Culturală Română, alta la Editura Humanitas.
La vârsta de 80 de ani, Regina a fost sărbătorită la Geneva, în anul 2003, de veri din Familiile Regale ale Spaniei, Franţei, Germaniei, Iordaniei, Greciei, Luxemburg şi Austriei.
Şaizeci de ani a durat absenţa Familiei Regale de la Peleş, până la repunerea oficială în posesie a Castelului, în vara anului 2008. La prima vizită a Regelui şi Reginei, aceştia au confirmat că porţile Peleşului vor rămâne mereu deschise românilor.
Turnul central al Castelului Peleş are 66 de metri înălţime. Regina Ana a aşteptat 60 de ani pentru a trece pragul castelului, în luna iunie 2008.
Paisprezece familii regale europene au fost prezente cu ocazia Nunţii de Diamant a Regelui şi Reginei, ce a fost sărbătorit la 10 iunie 2008.
Cincisprezece melodii preferate ale Regelui şi Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.
La 25 octombrie 2011, Regina Ana a asistat la discursul istoric al Regelui Mihai în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.
Fundaţia “Colecţia Familiei Regale a României” numără printre fondatori pe Regina Ana, alături de Regele Mihai, Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.
Prietenii cei mai apropiaţi ai Reginei au fost câinii de companie crescuţi de-a lungul vremii. Ultima pereche de căţei, care a locuit în casa din Elveţia, au fost Bianco şi Bambi, din rasa Chihuahua.
Regina Ana nu a avut niciodată pasiunea gătitului.
Regina Ana a aşteptat până la vârsta de 77 de ani ca să-i fie scrisă prima biografie.
A doua carte despre Majestatea Sa a fost scrisă când Regina Ana a împlinit 90 de ani.
În 2013, Majestăţile Lor şi-au sărbătorit în cadru privat Nunta de Safir, adică 65 de ani de la căsătorie.
În anul 2015, s-au aniversat 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franţei.
De-a lungul vieţii, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franţei, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României.
Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat zeci de sate, comune, mânăstiri, mici oraşe şi municipii din ţară, trecând prin fiecare colţ al României şi întâlnind zeci de mii de oameni.
Între anii 1990-2010, Regina a participat la zeci de evenimente dedicate fundaţiei fiicei sale, Principesa Moştenitoare, iar uneori a efectuat turnee în străinătate pentru colectare de fonduri, cum au fost vizitele din SUA şi Franţa.
Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, cu mai bine de două decenii în urmă.
Regina Ana a dat primul interviu televizat în România la vârsta de 86 de ani, în anul 2009.
Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia.
Regina Ana nu a vizitat niciodată Balcicul.
Regina Ana nu a fost niciodată în Australia.
Părul Reginei Ana şi-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.
Statul român nu a oferit nicio distincţie Reginei Ana, în 92 de ani de viaţă.
Regina Ana a fost cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României.