562 de ani de la naşterea lui Leonardo Da Vinci. De unde s-a inspirat artistul pentru „Omul vitruvian” şi de ce e Mona Lisa cea mai cunoscută pictură din lume

Pe 15 aprilie 1452 s-a născut Leonardo Da Vinci, reprezentat de seamă al Renascentismului italian, om de ştiinţă şi totodată sculptor, pictor, arhitect, muzician şi scriitor, un adevărat Homo Universalis. Unul dintre cei mai mari pictori ai tuturor timpurilor, Da Vinci avea multiple talente în domenii precum arta şi ştiinţa.

Botezat Leonardo di ser Piero Da Vinci după numele oraşului Vinci, din regiunea Toscana, omul renascentist era fiul ilegitim al unui notar şi al unei ţărănci, scrie historia.ro. Recunoscând talentul artistic al tânărului, tatăl lui Da Vinci l-a trimis la vârsta de 17 ani la atelierul sculptorului florentin, Andrea del Verrocchio. Acest moment a reprezentat un început strălucit pentru un tânăr de o creativitate nemaiîntâlnită.

Da Vinci va lucra ca artist independent în Florenţa şi Milano, iar spre sfârşitul vieţii în Franţa şi va câştiga din operele sale comisioane promiţătoare. Acesta a dovedit şi înclinaţii către inovaţie care vor defini arta renascentistă şi vor influenţa numeroşi pictori şi sculptori. Omul de ştiinţă avea înclinaţii inovative de organizare a spaţiului şi de planificare a unor compoziţii simple, aşa cum putem remarca în pictura Adorarea Magilor (1481), expusă la Galeria Uffizi din Veneţia.

Da Vinci şi-a conturat o carieră variată, a produs numeroase picturi, sculpturi şi a contribuit la istoria artei prin două mari tratate: Tratat despre pictură şi Tratat de anatomie. Printre cele mai renumite capodopere se remarcă: Mona Lisa ( 1503-1506) şi Madona din grota cu stânci (1483-1486)  expuse la Muzeul Louvre din Franţa; Doamna cu hermină (Cecilia Gallerani)- realizat între 1489 şi 1490 şi expus la Muzeul Czartoryskich din Cracovia ; Cina cea de Taină ( 1495-1498) expusă în biserica Santa Maria Delle Grazie din Milano;Omul vitruvian (1492), aflat în colecţia Galeriei Academia din Veneţia.

De unde s-a inspirat Leonardo da Vinci pentru „Omul vitruvian”

Huffington Post a publicat un material despre „Omul vitruvian" al lui Leonardo da Vinci, „un desen pe care toată lumea îl ştie, dar căruia nimeni nu îi cunoaşte istoria". Este vorba despre bărbatul gol, desenat în două ipostaze, în centrul unui cerc.

„Când am început să mă documentez despre 'Omul vitruvian', acum câţiva ani, am constatat cu stupoare că nu s-a scris nicio carte pe acest subiect. Aşa că m-am apucat să scriu eu una", a explicat scriitorul Toby Lester. Volumul său, „Fantoma lui Da Vinci: geniul, obsesia şi crearea lumii".

Toby Lester a aflat că da Vinci a creat „Omul vitruvian" pentru a ilustra un pasaj despre proporţiile corpului uman, scris, cu aproximativ 15 secole înainte, de arhitectul roman Vitruvius (de aici şi numele lucrării). „Niciun templu nu poate fi ridicat fără simetria şi proporţia corpului unui bărbat bine făcut", scria Vitruvius. Astfel, Lester explică faptul că, pe vremea romanilor, arhitecţii construiau temple folosind proporţiile unui corp bărbătesc „ideal".

În pasajul respectiv, ilustrat de da Vinci, Vitruvius mai spune că un corp bărbătesc ideal ar trebui să încapă într-un cerc şi într-un pătrat. Această afirmaţie reprezenta o aluzie la teoria microcosmosului a grecilor şi romanilor, care spuneau că omul reprezintă o versiune miniaturală a întregului univers. În această teorie, cercul era asociat elementelor cosmice, iar pătratul - celor pământeşti. Ulterior, această idee a fost preluată de evrei, musulmani şi creştini, scrie Huffington Post.

În centrul diagramei de mai sus, realizată de episcopul Isidor din Sevilla, apar „lumea, anul şi omul". „Toate lucrurile din univers sunt cuprinse în om", scria episcopul, iar această idee a dăinuit până în era renascentistă, scrie Huffington Post.

„Omul Vitruvian” al lui Leonardo da Vinci FOTO fred-nijhuis.nl

De ce e Mona Lisa cea mai cunoscută pictură din lume?

Pictura este mica, doar 77 x 53 cm, iar culorile folosite sunt sumbre. Nici semnata, nici datata, lucrarea lui de Leonardo da Vinci a fost pictata pe lemn de plop. Banuim ca a fost  realizata intre anii 1503-1506, pentru ca asa ne spune Giorgio Vasari (1511-1574), primul biograf al artistului, in lucrarea Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitectilor, publicata la Florenta in 1550. De fapt, Vasari este cel care a numit primul opera lui Leonardo Mona Lisa, care, pana atunci, nu avea nicio denumire.

Ceea ce este evident, Mona Lisa  depaseste  caracterul de portret al unei persoane, oricat de interesanta ar fi fost aceasta, si se ridica la valori generale si semnificatii ample pe planuri multiple. Sa incercam, alaturi de cei mai recenti analisti ai tabloului, desigur, sa deslusim misterele care planeaza inca asupra lucrarii. si implicit, sa vedem de ce este Mona Lisa asa de celebra.

Povestea tabloului

Potrivit lui Giorgio Vasari, Leonadro incepe portretul la Florenta, in 1503 si il "termina" dupa patru ani. Artistul nu se va desparti niciodata in acest timp de pictura sa, fapt pentru care, este foarte probabil sa o fi dus la Amboise, unde regele Frantei, Francisc I, il chemase. Regele i-a cerut sa-i vanda portretul insa artistul a refuzat. Doi ani dupa aceea, cu putin timp inainte de moartea lui Leonardo da Vinci, suveranul francez a cumparat, totusi, capodopera cu 12.000 de franci. 

O alta varianta, mai larg acceptata, sustine ca in urma mortii artistului, tabloul i-ar fi ramas lui Salai, slujitorul lui Leonardo, iar dupa decesul acestuia din 1524, surorilor acestuia, Angelina si Lorenziola Caprotti. in fine, de aici se presupune ca ar fi fost achizitionat de catre Francesco Melzi - ultimul dintre elevii lui Leonardo -, prin intermediul caruia va ajunge in Franta. Nu stim insa cu certitudine cand anume a ajuns aceasta pictura in proprietatea regelui Francisc I. Probabil in jurul anului 1530. in anul 1625 era deja la Fontainebleau unde, un anume Cassiano dal Pozzo, facand un inventar al picturilor casei regale va numi acest portret Gioconda - asa cum este el cunoscut in Franta. Sub Francisc I impodobea camera de baie a acestuia. in timpul lui Ludovic al XIV-lea i se va acorda o importanta deosebita, fiind expus la Versailles, in Cabinetul Regelui. Acum vor iesi la lumina si cateva copii ale lucrarii, atat de bine realizate incat unele dintre ele i-au fost atribuite chiar lui Leonardo. Dupa Revolutia Franceza este expus la Luvru. 

Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul sau dormitor, din Palatul Tuileries. Din anul 1804 a fost expus in noul muzeu al Luvru-lui unde, de atunci incolo, a incantat milioane de oameni. Tabloul este expus si astazi cu explicatia Portretul Lisei Gherardini, sotia lui Francesco del Giocondo. in 1911, in urma unui rasunator furt, tabloul a disparut, dar a fost recuperat doi ani mai tarziu. in timpul celui de-al doilea razboi mondial, impreuna cu alte nepretuite opere, a ratacit din adapost in adapost, ajungand in cele din urma in Castelul Saint-Ceré. in 1945, Mona Lisa se intoarce din nou la Paris.

Ce ne arata tabloul?

Pe o terasa inconjurata de un parapet si de doua coloane mici, carora nu li se vede decat baza, Mona Lisa sta asezata intr-un jilt de lemn semicircular cu brate de sprijin. Este pictata de la talie in sus, are bratele indoite, bustul intors la dreapta spre privitor, chipul ii este surprins din fata, iar ochii privesc intr-o parte. Pozitia insasi va intrerupe traditia, intrucat portretele, pana atunci pictate in general din profil sau surprinse in intregime, aveau o atitudine statica si destul de rece. 

Leonardo introduce odata cu aceasta lucrare bustul, ceea ce permitea un tratament mult mai apropiat, mai detaliat al personajului. Mainile ii sunt incrucisate, cea dreapta se sprijina pe incheietura celei stangi, iar mana stanga se odihneste pe bratul jiltului. Modul in care Mona Lisa tine mainile (sau mai bine spus modul in care artistul i le pozitioneaza) ascunde o referinta spre virtute a tinerei femei; potrivit traditiei vremii, mainile pozitionate una deasupra celeilalte semnificau fidelitate. 

Femeia poarta pe cap un val negru transparent, parul ii este pieptanat simplu, cu o carare pe mijloc, are o rochie de culoare inchisa, cu falduri dese. O broderie delicata ii margineste partea superioara a pieptarului, dezvelind inceputul liniei de despicare a sanilor. Conform anumitor tendinte din moda vremii, este grijuliu epilata - nu are nici gene, nici sprancene. Nu poate fi nici un moment negata legatura Mona Lisei cu reprezentarea Fecioarei Maria. Pentru ca acesta era idealul spre care toate femeile onorabile tindeau. Zambetul istovit al Mona Lisei este, asadar, legat de zambetul Fecioarei.

indaratul misterioasei doamne se poate vedea un peisaj muntos, scaldat in ceturi albastrii, intre care cea mai pronuntata forma este fagasul unei carari serpuitoare. Peisajul contribuie la construirea psihologiei femeii.

Din punct de vedere tehnic lucrarea aduce ca noutate doua principii fundamentale: structura compozitionala de tip piramidal si principiul clarobscurului, numit sfumato. Termenul de sfumato inseamna in italiana "invaluit in fum". Asta pentru ca siluetele sunt punctate pe un fundal de culoare inchisa care sugereaza o grota stancoasa, iar formele lor moi se detaseaza bland, de parca ar fi invaluite de ceata.

Problema problemelor - identitatea Mona Lisei

Generatii intregi de istorici au emis nenumarate teorii pe marginea identitatii femeii. O prima varianta, acceptata de altfel de cei mai multi critici, sustine ca in spatele portretului lui Leonardo este sotia unui comerciant florentin, Lisa Gherardini; o alta vede in portret o infatisare a Isabellei d’Este, care domnea la Mantova, o alta sustine ca in spatele tinerei doamne ar putea fi si o iubita a lui Giuliano de Medici sau chiar a lui Leonardo; unii sustin ca este o femeie ideala; altii ca este un portret al unui tanar imbracat in femeie sau chiar autoportretul artistului. Au fost citate si Isabella de Aragon, Caterina mama pictorului, sau chiar iubitul acestuia, Gian Giacomo de Caprotti, caruia artistul ii spunea Salai ("Micul Diavol"). Unii cercetatori au sustinut ca Mona Lisa nu este decat anagramarea apelativului "mon Salai". Sa analizam insa pe rand toate aceste ipoteze.