VIDEO „Hoţul de cărţi“: roman şi film despre Germania nazistă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Filmul „Hoţul de cărţi“, regizat de Brian Percival, este ecranizarea romanului cu acelaşi nume FOTO IMDB
Filmul „Hoţul de cărţi“, regizat de Brian Percival, este ecranizarea romanului cu acelaşi nume FOTO IMDB

Volumul „Hoţul de cărţi“, al scriitorului australian Markus Zusak, a fost îndelung apreciat de criticii internaţionali, iar la sfârşitul lunii, pe 28 februarie, filmul cu acelaşi nume va intra în cinematografele româneşti. Potrivit publicaţiei „The New York Times“, cartea este „superbă şi deosebit de ambitioasă, este genul de carte care îţi poate schimba viaţa, e credibilă şi plină de speranţă“.

Publicată pentru prima dată în 2006, „Hoţul de cărţi“ a primit  numeroase premii şi a fost în topul New York Time Bestseller List timp de 230 de săptămâni. Cartea a apărut în limba română în 2011, la Editura Rao. 

Premii pe care le-a obţinut volumul „Hoţul de cărţi“:

2006 Commonwealth Writers Prize for Best Book (South East Asia & South Pacific)

2006  Horn Book Fanfare

2006 Kirkus Reviews Editor Choice Award

2006 School Library Journal Best Book of the Year

2006 Publishers Weekly Best Children Book of the Year

2006 Booklist ChildrenEditors' Choice

2007 Book Sense Book of the Year

2009 Pacific Northwest Young Readers Choice Master List

În presa internaţională, aprecierile pozitive faţă de cartea australianului Markus Zusak au venit din partea celor mai important publicaţii. Criticii de la „The Guardian“ consideră că volumul „te pune pe gânduri, este o proză triumfătoare şi tragică în acelaşi timp, îţi taie răsuflarea“. Pentru cei de la „New York Times“, în topul cărora „Hoţul de cărţi“ a stat timp de 230 de săptămâni ca bestseller, cartea este „superbă şi deosebit de ambitioasă. Este genul de carte care îţi poate schimba viaţa, e credibilă şi plină de speranţă“. 

Te pune pe gânduri, este o proză triumfătoare şi tragică în acelaşi timp, îţi taie răsuflarea. The Guardian
carte hotul de carti

„Este anul 1939. Germania nazistă. Ţara îşi ţine răsuflarea. Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru, şi va deveni chiar mai ocupată. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de catre mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar – Kommunist –, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală, şi este prima ei carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citeasca cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului, şi de oriunde le mai putea găsi.“

„Hoţul de cărţi“ este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dăruit una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre.

Filmul „Hoţul de cărţi“, regizat de Brian Percival, a avut lansarea în Statele Unite în octombrie anul trecut, iar pe 28 februarie urmează să intre şi în cinematografele din România. Pelicula spune povestea unei fetiţe curajoase care ajunge să schimbe vieţile tuturor celor din jurul ei în momentul în care este trimisă să trăiască alături de o familie adoptivă. Acţiunea este plasată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din distribuţie fac parte actorii Sophie Nelisse (fetiţa Liesel), Roger Allam (naratorul), Heike Makatsch (mama fetiţei), Julian Lehmann, Kirsten Block, Geoffrey Rush, Emily Watson şi alţii. 

Trailerul filmului „Hoţul de cărţi“:

   

Australian de origine, Markus Zusak a crescut ascultând poveşti despre Germania nazistă, despre bombardarea oraşului München şi despre evreii care erau mânaţi spre lagăre prin micul oraş natal al mamei lui. A ştiut dintotdeauna ce poveste voia să aştearnă pe hârtie. „Am în minte aceste imagini cu băieţi mărşăluind impecabil şi salutând cu Heil Hitler şi ideea că toată lumea în Germania gândea la fel. Dar mai existau copii rebeli care nu respectau regulile şi oameni care îi ascundeau pe evrei şi pe alţi oameni în casele lor. Aşadar, Germania nazistă avea şi o altă latură", declară Zusak într-un interviu publicat în „The Sydney Morning Herald".

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite