INTERVIU cu D.C. Negru, autorul cărţii „Iniţiere şi Practică în Apicultura Organică şi Naturală”

Coperta cărţii „Iniţiere şi Practică în Apicultura Organică şi Naturală”, de Dragoş Ciprian Negru

Apicultura holistică produce transformări de conştiinţă. Prima carte de apicultură organică şi naturală din România, care conţine minim cinci patente de talie mondială este semnată de Dragoş Ciprian Negru - „Iniţieire şi Practică în Apicultura Organică şi Naturală”.

Cineva spunea odată că dacă vor dispărea albinele de pe pământ, atunci va dispare şi omul. În ultimii ani, la nivel mondial s-a manifestat un fenomen îngrijorător în ceea ce priveşte dispariţia şi moartea albinelor, fapt care a determinat diverse cercetări pentru stabilirea cauzelor a ceea ce specialiştii au denumit Colony Colaps Disorder (CCD).

După mulţi ani de trudă şi cercetare intensă, un mare pasionat şi specialist roman în apicultură, Dr. Dragoş Ciprian Negru, se pare că a găsit răspunsurile necesare salvării albinelor, propunând reîntoarcerea la apicultura natural-organică practicată cu mii de ani în urmă de strămoşii noştri daci. Recent, acesta a publicat cartea „Iniţiere şi Practică în Apicultura Organică şi Naturală”, primul volum de acest gen apărut în România, prin care propune renunţarea totală la folosirea substanţelor chimice în tratarea stupilor.

Reîntoarcere la apicultura dacilor  

Ce v-a determinat să efectuaţi o îndelungă cercetare ştiinţifică în domeniul apiculturii şi să militaţi pentru practicarea unei apiculturi organice în detrimentul uneia convenţionale?

Încă de la început, acum aproape 15 ani, când mi-am cumpărat primul stup,
am fost oarecum contrariat de necesitatea folosirii substanţelor chimice în tratarea stupilor. Ştiam până la acea dată că albinele şi produsele lor sunt cele mai sănătoase şi cele mai puţin atinse de substanţe toxice, dar în momentul în care am început apicultura, mi-am dat seama că nu este
aşa.

De atunci şi până acum s-au folosit şi se folosesc încă, permanent, în apicultura românească substanţe chimice cu toxicitate ridicată, de la antibiotice până la pesticide şi insecticide.

Şi acum când privesc în urmă, îmi dau seama că apicultura convenţională, care de altfel se practică la scară largă în ţara noastră este un mare paradox. Pe de o parte, beneficiem de condiţii naturale excepţionale, cu o floră spontană deosebită, care dau produselor apicole o calitate aparte, dar pe de alta, tot noi suntem cei care contaminăm aceste produse cu
substanţe toxice.

Numai dacă ne gândim că se lasă în stupi, de toamna până primăvara, fitile impregnate cu substanţe deosebit de toxice pentru tratarea varoozei, substanţe care se acumulează în ceară şi de acolo trec apoi cu uşurinţă în faguri, că trebuie să se afume de mai multe ori pe an stupii cu fumul rezultat din arderea şi a altor substanţe, ne putem da seama cam ce înseamnă apicultura românească la ora actuală.

O perioadă de câţiva ani la început, am practicat şi eu aceste metode, dar în sinea mea ştiam că trebuie să existe şi o altă cale. Pe această cale, însă, în România, până la acea dată, nu păşise nimeni, nu aveam niciun reper, mă bazam doar pe ceea ce intuiam.  Momentul în care am decis să renunţ total la stupăritul convenţional a fost după ce am ars toţi stupii pe care îi aveam la acea dată, în urma infestării cu loca americană, cea mai teribilă boală, pentru care nu există decât două alternative: antibioticele sau focul.

Am mai păstrat doar o mână de albine şi o matcă pentru a nu pierde materialul genetic, am cumpărat noi colonii în primăvara următoare şi am renăscut într-o nouă formă. Am început să lucrez la elaborarea unor noi metode de întretinere, bazate pe principii naturale.

Au urmat apoi ani întregi de cercetare şi studiu, în urma cărora a rezultat un sistem de întreţinere a albinelor complet şi complex denumit sistemul Maximus, care include atât întreţinerea pe parcursul întregului sezon apicol, fără faguri artificiali şi substanţe chimice de sinteză, precum şi selecţia, creşterea mătcilor şi trântorilor, gestionarea situaţiilor de risc, elaborarea anumitor conduite terapeutice.

Care este importanţa descoperirilor dumneavoastră şi aplicarea noilor tehnologii în domeniu?

După cum se ştie, momentan, albinele melifere de pe întreaga planetă trec prin situaţii destul de dificile. Acest lucru se datorează, în primul rând, metodelor de lucru practicate în apicultura convenţională, cât şi substanţelor chimice folosite.  Sistemul elaborat de mine reduce total tocmai aceşti factori de stres care declanşează degenerarea speciilor de albine melifere, promovând, în primul rând, principiile holistice de raportare la integralitate.

Astfel, albinele sunt redate din nou mediului natural, din care au fost luate, regăsindu-şi vitalitatea şi armonia. În plus, ne putem da seama cu uşurinţă ca nefiind poluate cu substanţe chimice, produsele apicole sunt de o reală calitate.

Ce efecte asupra mediului şi oamenilor ar avea practicarea pe scară largă a apiculturii natural-organice la nivel internaţional?

Termenul organic-natural este strâns legat de noţiunea de „holism”, care înseamnă integralitate. În momentul în care reuşim să înţelegem acest lucru, precum şi modul în care funcţionează aceste corelaţii, nu numai că putem practica cu succes o apicultură curată, apropiată de albină şi de natură, ci ne lărgim şi orizontul cunoaşterii.

Automat, apare schimbarea în conştiinţa noastră şi în comportament, devenim mai conştienţi şi prin urmare mai întelepţi. Conştientizarea înseamnă printre altele şi înţelepciune, iar înţelepciunea produce toate acele transformări positive de care avem la ora actual, o nevoie acută.

Astfel, prin apicultură holistică, organică-naturală, se produc transformări şi la nivelul conştiinţei, putând constitui un reper pentru cei ce doresc redescoperirea de sine.

Specialiştii în domeniu vă consideră un deschizător de drumuri şi afirmă că aţi inventat cel puţin cinci invenţii de importanţă mondială, dar pe care aţi preferat să le faceţi cunoscute odată cu publicarea cărţii, în loc să le brevetaţi. Ce v-a determinat să faceţi acest lucru?

Într-adevăr la evaluarea academică, s-a constatat că volumul de faţă este extrem de valoros. Pe lângă faptul că reprezintă prima carte de apicultură organică şi naturală din România, conţine elemente de noutate maximă pe plan mondial.

Acestea derivă însă, din noutatea conceptului elaborat, care reuneşte necesităţile reale ale coloniilor de albine, specificul mediului natural, planurile organice şi informaţionale într-un tot unitar.

Care este deosebirea între practicarea apiculturii natural-organice pe baza metodelor holistice şi apicultura convenţională?

Deosebirea este ca de la cer la pământ. Renunţarea totală la tratamentele cu substanţe chimice de sinteză aduce un plus de vitalitate, armonie, productivitate coloniilor de albine. Apoi, face posibilă obţinerea acelor produse apicole cu adevărat naturale, care sunt lipsite de toxicitate şi posedă din plin, toate virtuţiile terapeutice.

Timpul alocat lucrului în stupină este mult mai mic. Prin metode specific se repoziţionează colonia de albine pe axa echilibrului, după care lucrurile evoluează în dinamică, de la sine.

În stupăritul convenţional, stuparul şi albina se uzează reciproc unul pe celălalt, pe când, în apicultura holistică, albinele ajută stuparul să facă primi paşi către cunoaştere, iar el le reîntoarce la matricea originară, bazată pe echilibru.

Se mai practică undeva, în lume, apicultura pe bază de metode holistice, iar dacă da, unde şi cu ce rezultate?

Apicultura holistică îşi are rădăcinile la începuturile lumii. În ţara noastră, apicultura practicată de strămoşii noştri daci se baza pe cele trei elemente de bază în desfăşurarea vieţii coloniilor de albine: construirea fagurilor, roirea, extragerea mierii odată pe an, la sfârşitul verii sau toamna.

În zilele noastre, apicultura holistică se desfăşoară la nivel de hobby, cu predilecţie în ţările Europei Occidentale şi pe continentele americane. În diferite ţări cu tradiţie din Europa (Germania, Elveţia, Austria), dar şi pe alte continente, apicultura organică -naturală se desfăşoară de aproximativ 10 ani în apicultura de producţie sub sigla DEMETER, sub directive stricte de supraveghere şi control.

Startul a fost dat şi în ţara noastră, principiile elaborate de mine constituind elemente reprezentative pentru practicarea apiculturii holistice.