FRAGMENT „Compromisul. O istorie politică şi filozofică”, de Alin Fumurescu, a apărut în limba română
0
Politologul Alin Fumurescu va fi prezent în România între 12 şi 14 martie, la Cluj şi Bucureşti, pentru lanssarea ediţiei în limba română a volumului „Compromisul. O istorie politică şi filozofică”, apărută la editura Humanitas, în traducerea lui Doru Căstăian. „Adevărul” prezintă un fragment din cartea lui Fumurescu, considerată de Choice, „una dintre cele mai interesante cărţi de teorie politică scrise în ultimii ani”.
Cine a spus prima dată că politica este arta compromisului? Alin Fumurescu porneşte de la această întrebare pentru a scrie prima istorie conceptuală a noţiunii. Îmbinând analiza istorică cu o cercetare amănunţită despre utilizarea termenului în textele canonice ale filozofiei politice, din Antichitate şi Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea, volumul investighează de ce ideea de a face un compromis este conotată pozitiv sau negativ în două mari culturi: cea britanică, respectiv cea franceză, informează cei de la editura Humanitas.
O mai bună înţelegere a noţiunii de compromis şi a sensului ei în istorie ne ajută să vedem mai bine ce înseamnă cu adevărat reprezentarea politică şi care ar trebui să fie relaţia dintre oameni şi spaţiul politicii.
Amplu documentată şi scrisă cu multă limpezime, cartea lui Alin Fumurescu este o resursă valoroasă atât pentru filozoful politic sau pentru istoricul ideilor, cât şi pentru nespecialistul dornic să se înarmeze intelectual pentru spaţiul atât de divers şi tensionat al lumii de azi.
-FRAGMENT-
„Să ne gândim puţin la perspectiva sumbră a lui Finkielkraut.
Atât dintr-o perspectivă practică, cât şi dintr-una teoretică, întâlnirea dintre fanatici şi strigoi se desfăşoară, cu un grad tot mai mare de sofisticare, la mai multe niveluri. În practică, „fanaticii“, oamenii unei singure idei, se ciocnesc cu „strigoii“, oamenii care nu au nici un fel de convingere. Dogmei i se opune dogma relativismului. Ambele categorii se prezintă sub diferite măşti – politice, religioase, ideologice ş.a.m.d. –, iar distincţia dintre omul adevărului şi omul nici unui adevăr tinde să dispară.
Linia de demarcaţie dintre fanatici şi strigoi nu trece, cum ne-am putea aştepta, prin mijlocul câmpului de luptă, ci prin inima fiecăruia. Nici o zonă a vieţii publice, nici un stat, nici un partid politic nu pare imun la ameninţarea fanaticilor şi a strigoilor. Luând în considerare contextul prezent, acesta s-ar putea să nu fie un accident nefericit, ci o situaţie inevitabilă, aşa cumpare să sugereze Chantal Delsol: „Epoca noastră rămâne paralizată într-o formidabilă situaţie de tipul sau/sau: odată ce subiectul descoperă un adevăr, i se dedică şi îi bătătoreşte toate căile, mai devreme sau mai târziu va descoperi că i-a devenit complice şi servitor, distrugând tot ce îi stă în cale. Pe de altă parte, dacă „se eliberează“ pe sine de certitudini (de semnificaţie, de adevăr), se va trezi prizonierul unei existenţe superficiale şi narcisiste – una care, paradoxal, îl lasă expus, vulnerabil în faţa oricărui nou dogmatism conjunctural.“
Deloc surprinzător, cele două tabere au atitudini opuse cu privire la compromis. După cum bine subliniază Avishai Margalit, dintr-o perspectivă uşor diferită, odată ce cineva va îmbrăţişa versiunea economică, vidată de valoare a politicii, orice devine subiect posibil al compromisului. Dacă, pe de altă parte, se îmbrăţişează o viziune religioasă, încărcată de valoare a politicii, nimic nu poate deveni vreodată obiect al compromisului. Aparent, Delsol are dreptate – ne aflăm într-o situaţie de tipul sau/sau, în care nici o alternativă nu oferă o perspectivă roz, pentru că nici refuzul obstinat al compromisului, nici contrapartea sa – ridicarea la rangul de virtute politică – nu vin fără pericole asociate. Pare că este imposibil să evităm „atât Scylla rigidităţii, cât şi Carybda nihilismului în privinţa fundamentelor“.
Sperăm ca, ajunşi la sfârşitul acestei călătorii intelectuale, să putem privi într-o lumină nouă disputele teoretice şi practice pe tema asta. Scopul acestui capitol nu este doar recapitularea principalelor descoperiri ale incursiunii noastre genealogice, dar şi a arăta felul în care ele se leagă, oricât de eclectic, de anumiţi autori importanţi şi cu anumite teme recurente ale gândirii politice, sugerând totodată căi fertile pentru cercetări viitoare.” (Copyright: Editura Humanitas)
Alin Fumurescu a absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai şi are două masterate în ştiinţe politice, la Institut Européen des Hautes Études Internationales (Nisa) şi la Univesity of Missouri. Şi-a susţinut teza de doctorat, „Compromise and Representation: A Split History of Early Modernity“, la Indiana University (Bloomington). În prezent este assistant professor la University of Houston. Prima ediţie a cărţii Compromisul. O istorie politică şi filozofică a apărut la Cambridge University Press, în 2013.
Se încarcă comentariile...
