Dezbatere Humanitas: „Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria“

FOTO: Humanitas

„Adevărul“ şi Editura Humanitas vă invită miercuri, 9 februarie, ora 19.30, la o dezbatere online pe tema volumului „Imperiului satelit“, o investigaţie aprofundată a istoriei politice şi sociale a zonei din Ucraina sud-vestică aflate sub ocupaţie românească în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În cadrul evenimentului care va avea loc live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas vor participa istoricul Vladimir Solonari, profesor al University of Central Florida, în dialog cu Adrian Cioflâncă, istoric, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Ottmar Traşcă, istoric, cercetător ştiinţific principal I în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române şi Cristian Preda, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti. Moderatorul dezbaterii va fi jurnalistul Marian Voicu. 

Imperiul-satelit este o investigaţie aprofundată a istoriei politice şi sociale a zonei din Ucraina sud-vestică aflate sub ocupaţie românească în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transnistria a fost singurul teritoriu sovietic ocupat administrat de o altă putere decât Germania nazistă, o recompensă pentru participarea României la Operaţiunea Barbarossa.

Contribuţia extrem de valoroasă a lui Vladimir Solonari la istoria celui de-al Doilea Război Mondial se concentrează asupra a trei aspecte principale ale stăpânirii româneşti în Transnistria: pornind de la descoperiri fascinante din arhive necercetate până acum, Solonari examinează cucerirea şi delimitarea regiunii, administrarea românească a noului teritoriu şi reacţia localnicilor la ocupaţie.

Ce voia România de la această cucerire? 

Prima secţiune a cărţii analizează ţintele politice ale României şi participarea ei la invadarea URSS. Solonari reconstituie felul în care administratorii români au încercat, în moduri contradictorii şi incoerente, să „românizeze“ şi să „civilizeze“ Transnistria, în acelaşi timp aruncându-i acolo pe cei 150.000 de evrei şi 20.000 de romi deportaţi dintr-o Românie purificată rasial. Imperativele războiului total au făcut până la urmă ca exploatarea economică a regiunii să devină prioritară în raport cu orice alte scopuri pe care le vor fi avut românii. În secţiunea finală, istoricul discută despre colaborarea şi rezistenţa localnicilor, explorând în special relaţiile administraţiei cu populaţia locală creştină, care iniţial i-a întâmpinat pe ocupanţi ca eliberatori de sub opresiunea sovietică.