VIDEO Ce droguri au luat scriitorii români: Eliade a folosit opium şi canabis, Eminescu a fost tratat cu morfină, poetul Ion Barbu lua eter şi cocaină

Ce droguri au luat scriitorii români? 

Astăzi, de la ora 13.00, invitatul lui Cezar Paul-Bădescu la Adevărul Live a fost Andrei Oişteanu, autorul volumului „Narcotice în cultura română”, un amplu studiu dedicat utilizării drogurilor în spaţiul românesc.

Antropolog şi istoric al religiilor, Andrei Oişteanu a studiat fenomenul drogurilor în România, de la cele folosite în practicile magice şi tradiţionale, până la cele folosite de locuitorii oraşelor. Printre aceştia din urmă se numără şi oamenii de cultură, scriitorii şi artiştii, care au folosit de-a lungul istoriei tot felul de narcotice.

„Cultura română nu este sincronizată cu celelalte culturi. În cultura occidentală sunt rafturi întregi care vorbesc despre aceste subiecte - şi despre imaginea evreului, şi despre narcoliteratură, şi despre sexualitate. Din anumite întârzieri ale culturii române, dintr-o pudibonderie excesivă a regimului comunist şi chiar postcomunist, s-au întârziat astfel de studii. E o dificultate a cercetătorului care umblă prin pădure fără busolă, nu are cu cine să nu fie de acord.“

„Pe de-o parte era un foarte bun prilej de şantaj - homosexualitatea, consumul de droguri - ei deveneau cam toţi colaboratori ai Securităţii. Pe de altă parte, Securitatea însăşi folosea substanţe narcoleptice împotriva unor disidenţi. Paraschiv e unul dintre exemplele notorii. Erau folosite substanţe narcoleptice care îl transformau într-o legumă. El e cel care a inventat Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România. A fost bătut, drogat, sedat pentru a fi scos din circuit.“

„O a treia tangenţă a Securităţii cu drogurile este folosirea scopolaminei, drogul adevărului. Mircea Eliade are o nuvelă despre asta, se numeşte Dayan. E o bună metodă pentru a-l face pe adversarul politic sau militar să vorbească.“

„Eu tratez istoric problema şi văd în ce măsură geto-dacii au practicat această fumigaţie de canabis. Herodot ne povesteşte cum intrau într-un cort de pâslă, unde erau pietre încinse şi unde se aruncau seminţe de canabis. E foarte probabil că a fost vorba de o aclimatizare a canabisului.“

Antropologul Andrei Oişteanu, la Adevărul Live FOTO David Muntean

„Se folosesc seminţe de cânepă zdrobite, dau un fel de lapte, din care se prepară anumite alimente ritualice - fie mucenici, fie colivă, peste care se pun seminţe de cânepă şi seminţe de mac. Am descoperit că unele prăjituri cu vrăjituri sunt făcute pentru a uşura drumul sufletului după moarte. E un fel de narcotizare a celor care păzesc intrarea în lumea de dincolo. Spaima este ca sufletul să nu se întoarcă înapoi. Există o carte a morţilor în care se descriu paşii - cele 24 de vămi ale văzduhului, animalele pe care le întâlneşti etc. De altfel, şi ritualul cu geto-dacii care inhalau era tot un ritual funerar. Cand murea cineva, ei intrau în acest cort imediat după îngropare. E un ritual post-funerar.“

„Faptul că aceste droguri sunt astăzi legale (tutun, alcool, cafea) nu le face mai puţin narcotice. N-au fost întotdeauna legale. La islamici, alcoolul e interzis, în schimb e permis opium-ul. Să ne aducem aminte că preotul Deceneu taie la un moment dat viţa de vie. Nu se explică de ce. S-au dat nişte exemple destul de caraghioase, că este o chestiune de moralitate. Or, era o luptă împotriva dionisiilor, care veneau cu acest vector narcotic. Era o luptă între două confesiuni - zamolxismul şi dionisismul. Această confruntare, care la geto-daci a avut această soluţie, tăierea viţei de vie, poate fi documentată şi în alte civilizaţii din sud-estul Europei.“

„Pelinul ne-a rămas ca formă de a da un anume gust vinului. Dar pelinul însuşi e un drog foarte puternic. Fiertura de pelin este absint. În Europa, absintul e interzis, pentru că e un drog extrem de puternic, care te lasă într-o stare de piatră, cum vedem în picturile simboliştilor francezi.“

„Căluşarii mestecă într-una pelin, pentru că e un vehicul halucinogen foarte puternic, pentru dansurile acelea ale lor, cu sărituri de 10 metri, dansul lor e un ritual magico-medical şi folosesc frunzele de pelin pe care le ronţăie între dinţi.“

Despre afrodisiace 

„Mătrăgună, doamnă bună, mărită-mă într-o lună,

Nu te iau de bolunzit, ci te iau de îndrăgit“

„Mătrăguna se punea în băutura şi în mâncarea femeii sau bărbatului pe care voiai să-l cucereşti. Mai mult, se punea mătrăgună în butoiul de rachiu al cârciumarului. Ţăranul căpăta o dependenţă faţă de acel tip de rachiu de la acel cârciumar şi, fără să ştie, se ducea anume la el, pentru ca-i dadea o betie diferită, deschisă, faţă de beţia obişnuită. Era o formă de de atragere a clienţilor de către cârciumarii de secolul XVII-XVIII.“

„Vrăjitoarele satului ştiau rostul afrodisiacelor, mai ales ţigăncile. Ele, venind din Orient, fiind ataşate de lucrurile magice şi de folclorul băbesc, ele ţineau şcoala medicinei populare şi o transmiteau celorlalţi, din gură în gură.“ 

„La război trebuie să rezişti frigului, foamei, setei, să ai un surplus de curaj. Cantemir însuşi vorbeşte că le dadeau portii de opiacee militarilor. Nemţii primeau pervitin, care era un soi de cocaină, anula frica, foamea, setea, frigul, dar era şi un actant împotriva stresului.“

„Sunt droguri reci şi calde, sunt droguri care produc o evaziune din realitate, altele care te fac foarte prezent. Cocaina este unul dintre ele. În funcţie de ce iau scriitorii, într-un fel e la Matei Caragiale, în alt fel e la ion Barbu, la Eminescu sau la simbolişti.“

Ce droguri luau scriitorii? 

„Odobescu lua mai ales morfină. a avut nişte neuropatii în tinereţe, când se afla la Paris, iar un doctor i-a recomandat morfină. De atunci a devenit dependent. Ea a folosită masiv în timpul operaţiilor, dar şi împotriva depresiilor nervoase. S-a produs o explozie a consumului de morfină.“

„Freud era entuziasmat de cocaină. Are câteva studii de odă pentru cocaină. El credea că acest drog  ajută la vindecarea morfinomaniei şi o folosea pentru studiile sale psihiatrice adiminstrând-o subiecţilor săi. Încercau să mărească graniţele psihiatriei dând anumite droguri - mescalină - unor intelectuali, pentru că voiau de la ei un feedback, nu numai un Wow, ci să le povestească exact ce trăiesc, să vadă ce mecanisme psiho-mentale s-au modificat. Până la urmă, unii dintre medici au luat ei înşişi şi îşi notau stările prin care treceau.“

„Mircea Eliade însuşi a folosit opium şi canabis pentru uşuarea meditaţiei şi pentru profunzimea trăirilor yoghine. În India, acestea erau cele naturale. El mai lua pelvitin, acel tip de cocaină pe care-l primeau soldaţii germani pe front.“

„Macedonski are nuvele în care alter-ego-ul este el, se descrie cum lua pilule de haşiş. Toţi oamenii din jurul lui povestesc despre pipa lui de haşiş.“

„Mihai Eminescu a fost tratat cu morfină, spune Călinescu. Opium şi opiaceele erau folosite în spitalele de alienare mintală.“

„În corespondeţa poetului Ion Barbu se găsesc dovezi că a prins gustul eterului şi a cocainei. Eterul meu cotidian şi cocaina mea săptămânală, spunea el. Lua împreună cu Tudor Vianu, care era şi el doctorand în Germania. Eterul este mai halucinogen, împinge la un lirism, pe când cocaina la un anumit tip de vivacitate. Ei luau cocaină şi ieşeau în oraş. În schimb, eterul te face mai singuratic. El mărturiseşte că a scris Riga Crypto şi Lapona Enigel sub influenţa eterului.“

citeste totul despre: