Cele mai frumoase basme ruseşti

Cele
mai frumoase basme ruseşti

Reprezentare a Babei Yaga, unul dintre personajele omniprezente în basmele ruseşti

Folclorul slav, ale cărui motive sunt omniprezente şi în basmele româneşti, prezintă personaje de legendă, conflicte între bine şi rău şi poveşti moralizatoare cu învăţături memorabile. Poate cea mai reprezentativă ipostază a sa se regăseşte în cele mai frumoase basme ruseşti - în care cititorii vor recunoaşte anumite personaje similare cu cele din folclorul autohton.

Cele mai frumoae basme ruseşti - Moartea lui Koschei Nemuritorul

 
„Moartea lui Koschei Nemuritorul”, cunoscut şi ca „Marya Morevna”, este unul din basmele ruseşti care îl au în prim-plan pe Ivan Tsarevitch – unul dintre principalii eroi ai folclorului rus, similar eroului mitologic român Greuceanu şi, în unele povestiri, lui Prâslea cel Voinic, fiind reprezentat drept fiul cel mai mic într-o familie cu trei fraţi.
 
Acest basm se axează pe bătălia dintre Ivan şi duşmanul său de moarte – Koschei, un bărbat care nu poate fi ucis prin metode convenţionale deoarece îşi ascunde sufletul într-un ac, situat într-un ou, care se află într-o raţă înghiţită de un iepure, care la rândul său stă într-un cufăr închis îngropat în insula mitologică Buyan, din largul oceanului. La fel ca şi Ivan, Koschei este şi el o figură recurentă în folclorul rus.
 
Basmul o prezintă şi pe Marya Morevna, prezentată ca o prinţesă războinică de o frumuseţe aparte, una dintre soţiile tipice ale lui Ivan. După ce se căsătoreşte cu Morevna, Tsarevich îi nesocoteşte sfatul de a nu se uita în temniţa palatului ei, acolo unde îl găseşte pe Koschei legat şi înfometat. Făcându-i-se milă de Koschei, Tsarevich îi aduce apă, iar acesta îşi recapătă puterile, evadează şi o răpeşte pe Morevna, iar tânărul Ivan se vede nevoit să plece în căutarea celor doi.
 

 Cele mai frumoase basme ruseşti - Prinţesa care nu a zâmbit niciodată

 
Cunoscută şi sub numele „Ţarina cea nezâmbitoare”, basmul se axează în jurul poveştii prinţesei Euna – care nu putea zâmbi, şi nici râde. Tatăl ei i-a promis că îi va permite bărbatului care o va face să zâmbească să o ia de nevastă, însă niciunul dintre numeroşii peţitori nu au reuşit asta.
 
Folosirea motivului prinţesei care nu poate zâmbi sau râde nu este specific doar folclorului rus, dar povestea, în varianta culeasă de Alexander Afanasyev în volumul „Basme Ruseşti” adaugă anumite motive slave formulei. 
 

 Cele mai frumoase basme ruseşti -Pana şoimului Finist

 
Un negustor îşi întreabă fiecare dintre cele trei  fiice în parte ce doresc de la un târg la care va merge. În timp ce fetele cele mai mari îşi doresc rochii sau eşarfe, fiica cea mică vrea o pană de şoim sau un trandafir roşu. Negustorul găseşte o pană de şoim şi i-o aduce, iar noaptea, fata cea mică este vizitată de deţinătorul acesteia: şoimul Finist, un prinţ transformat de un blestem în şoim, care începe să o curteze.
 
Având unele elemente similare cu „Cenuşăreasa”, basmul are parte şi de un alt personaj omniprezent în folclorul rusesc – Baba Yaga, o fiinţă supranaturală, şi unul dintre cele mai complexe personaje din folclorul slavic. Ea este oarecum similară cu Muma Pădurii din mitologia românească, cu diferenţa că nu apare întotdeauna ca personaj negativ, uneori ajutând personajele pozitive – adăugând la caracterul său enigmatic.
 

 Cele mai frumoase basme ruseşti - Fecioara fără mâini

 
O poveste clasică de decepţie, „Fecioara fără mâini” începe cu un frate şi o soră, ambii orfani, care se mută într-o casă. După ce fratele se căsătoreşte, acesta lasă casa surorii; însă nevasta bărbatului devine invidioasă pe acest fapt şi,  rând pe rând, distruge mobilierul casei, omoară calul favorit al acestuia şi taie chiar capul propriului copil, dând vina pe sora bărbatului.
 
Bărbatul, crezându-şi nevasta, îşi iartă sora de primele două dăţi, însă după moartea propriului copil decide să-i taie braţele acesteia. Basmul nu este recomandat copiilor, din cauza temelor destul de mature şi oarecum brutale adoptate, însă reprezintă o incursiune convingătoare în sistemul de moralitate al zonelor rurale, fiind un basm complex din acest punct de vedere.
 
Acestea sunt doar o parte dintre basmele culese în lucrarea lui Alexander Afanasyev - considerat a fi chiar omologul rus al fraţilor Grimm, pentru contribuţia sa la culegerea poveştilor slave transmise pe cale orală - intitulată chiar „Basme Ruseşti”. Culegerea lui Afanasyev este principala lucrare de acest fel din literatura rusă, însă compilaţii ale unor autori străini pot fi şi ele găsite pe piaţă.
citeste totul despre: