Antologie de scriitori români, tradusă în  spaniolă, pentru târgurile de carte din străinătate

Duminică, in ultima zi a Târgului de Carte Gaudeamus, în Sala Cupola din cadrul Romexpo, Pavilionul Central, a avut loc dezbaterea „Traducerea literaturii române în alte limbi: liste şi canoane”, eveniment prilejuit de lansarea antologiei "Alte 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteres", publicată de Centrul Naţional al Cărţii.

Duminică, in ultima zi a Târgului de Carte Gaudeamus (22-26 noiembrie 2016), în Sala Cupola din cadrul Romexpo, Pavilionul Central, a avut loc dezbaterea „Traducerea literaturii române în alte limbi: liste şi canoane”, eveniment prilejuit de lansarea antologiei "Alte 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteres", publicat de Editura  Institutului Cultural Român (ICR) prin Centrul Naţional al Cărţii. Ediţie bilingvă, în limbile română şi spaniolă – traducerile fiind realizate de Rafael Pisot şi Alexandra Dobrin –, volumul cuprinde fragmente reprezentative din opere semnate de 21 de prozatori români contemporani: George Bălăiţă, Ioana Bradea, Lavinia Branişte, Adrian Buz, Ionuţ Chiva, Dan Coman, Bogdan Coşa, Matei Florian, Florina Ilis, Marin Mălaicu-Hondrari, Ioana Morpurgo, Ioana Nicolaie, Veronica D. Niculescu, Dora Pavel, Adina Popescu, Ana Maria Sandu, Adrian Schiop, Octavian Soviany, Cecilia Ştefănescu, Daniel Vighi, Vlad Zografi.

La dezbatere au fost prezenţi scriitoarea şi redactorul-şef al Editurii ICR Simona Sora, scriitoarea şi criticul literar Alina Purcaru, care a si coordonat volumul, Bogdan Popescu, directorul Centrului National al Cărţii, şi o parte dintre autorii selectaţi în antologie, printre care Vlad Zografi, Veronica D. Niculescu, Dan Coman, Ioana Morpurgo.

Ioana Morpurgo, Vlad Zografi, Veronica D. Niculescu şi Dan Coman

"Volumul pe care îl lansăm este al doilea dintr-o serie editată de Centrul Naţional al Cărţii şi Editura ICR iniţiată în anul 2015 cu scopul promovării literaturii române contemporane în străinătate într-o formă seducătoare şi captivantă, în primul rând în faţa editorilor străini interesaţi să publice traduceri ale autori români, dar şi a jurnaliştilor şi animatorilor culturali, a cititorilor interesaţi să cunoască şi să se familiarizeze cu operele noului val de scriitori români. Aş menţiona că traducerile textelor din ambele antologii poartă amprenta unor traducători, reputaţi, Alistair Ian Blyth pentru traducerea în limba engleză, Rafael Pisot şi Alexandra Dobrin pentru limba spaniolă în antologia pe care o lansăm astăzi.

Este vorba de texte din 20 de prozatori români contemporani prezenţi în prima antologie şi 21 de prozatori în cea de-a doua. Aceste antologii, pe care noi le edităm, reprezintă de fapt cărţi de vizită pentru literatura română în spaţiul internaţional în contextul în care în ultimii ani numărul traducerilor este în creştere. Limba spaniolă este limba cu cele mai multe traduceri din limba română publicate în ultimii ani. Publicului hispanofon îi sunt destinate circa 70 dintre cele aproape 600 de titluri finanţate prin programele derulate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR în decursul unui deceniu de existenţă", a declarat Bogdan Popescu, directorul Centrului Naţional al Cărţii.

Simona Sora, redactor-şef al Editurii Institutului Cultural Român, a vorbit despre primul volum, "O antologie bilingvă (în română şi engleză) de proză românească postbelică",publicat în 2016, al cărui model  a fost o antologie deja clasică: O mie de păduri într-o ghindă, editata de Valerie Miles, în care mari scriitori de limbă spaniolă îşi aleg paginile preferate din propriile opere. La rândul ei, Valerie Miles împrumutase ideea de la Whit Burnett, a cărui antologie (publicată de Dial Press în 1942) se intitula This is My Best. Over 150 self-chosen and complete masterpieces, and the reasons for their selection. O carte care a influenţat istoria literară şi în care antologatorul le ceruse scriitorilor celor mai prestigioşi din vremea sa să-şi aleagă „cel mai însemnat moment creativ". Fragmentele sunt însoţite, în antologia românească, de răspunsurile scriitorilor invitaţi la trei întrebări: De ce aţi ales acest fragment?; Care sunt scriitorii cei mai importanti pentru formarea dumneavoastră?; Cum percepeţi literatura care se scrie azi în Romania? Raspunsurile cartografiază literatura română actuală.

Scriitoarea şi criticul literar Alina Purcaru a declarat că volumul publicat în 2017, "Alte 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteres", continuă proiectul foarte inspirat coordonat de Simona Sora în volumul bilingv, româno-englez, 10.000 de semne/ 10.characters, apărut anul trecut.  "Am ales alţi autori faţă de cei selectaţi în primul volum.  Pe lângă textele alese de fiecare autor în parte, încercând să respecte criteriul (adesea orientativ) al celor zece mii de semne, volumul cuprinde mini-interviuri cu fiecare. Am adresat aceleaşi întrebări propuse în primul volum. (...) În cuprins veţi găsi 21 de scriitori, zece scriitoare şi unsprezece scriitori. În timp ce lucram acest volum, George Bălăiţă, unul dintre cei mai rafinaţi prozatori ai timpurilor noastre, s-a stins din viaţă. Pe lângă coordonatele enunţate deja, foarte important a fost un alt deziderat: acela de a nu exclude scriitorii români care nu mai trăiesc în România, dar care încă scriu şi publică în lima română. Este cazul unor foarte valoroşi tineri prozatori stabiliţi în ţări din Europa: Adrian Buz, în Spania, Ioana Morpurgo, în Marea Britanie, şi Ionuţ Chiva, în Germania", a declarat Alina Purcaru. "Literatura română trece printr-un proces de transformare cu totul nou, care permite coexistenţa mai multor estetici şi formule prozastice, adesea chiar în cazul operei unui singur scriitor, într-o dinamică greu predictibilă. Aşa stând lucrurile, decupajul unui cuprins semnificativ, care să dea seama, într-un volum colectiv, de valoarea prozei care se scrie sub ochii noştri, dar şi de diversitatea ei, este, cu siguranţă, o sarcină problematică, nescutită de riscuri şi de omisiuni", a precizat coordonatoarea volumului.

În antologia în limba engleză din 2016 sunt texte semnate de Diana Adamek, Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, T.O. Bobe, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mircea Cartarescu, Ruxandra Cesereanu, Radu Cosasu, Caius Dobrescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Ioan Grosan, Florin Lazarescu, O.Nimigean, Razvan Petrescu, Simona Popescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici si Ion Vianu. Traducerile sunt semnate de Alistair Ian Blyth, în antolongia bilingvă (în română şi engleză) publicată de Editura ICR anul trecut.

"Aceste antologii sunt extrem de importante pentru editorii şi agenţii din străinătate care vor să-i publice şi să-i promoveze pe autorii noştri în afara ţării. ICR, prin Centrul Naţional al Cărţii, duce aceste antologii la târgurile din străinătate, ajutându-i astfel în mod real pe autorii români", a subliniat Simona Sora, redactor-şef al Editurii ICR.

"Istoria unei lupte"

Sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus (22-26 noiembrie 2017), la standul Editurii Institutului Cultural Român, a fost lansat volumul "Povestea unei lupte", de Sorana Gurian. La lansarea cărţii, au vorbit criticul literar Bianca Cernat şi traducătorul Sorin Gherguţ.

"Povestea unei lupte (Recit d'un combat)" apare în prima parte a anului 1956, la o importantă editură pariziană (Julliard). În acelaşi an, pe 10 iunie, Sorana Gurian se stinge pe un pat de spital, la clinica experimentală a Institutului Marie Curie din Paris.

Sorin Gherguţ şi Bianca Burţa-Cernat, la lansarea cărţii "Povestea unei lupte"

"Istoria luptei sale continuă însă, într-un alt plan", a subliniat Bianca Burţa-Cernat. „Sunt lucruri din carte care mi s-au întipărit în minte şi, deşi s-au scurs câteva luni de când am încheiat traducerea, continuă să mă bântuie. Printre ele, scenele de spital şi interacţiunile cu personalul medical – a căror similitudine, mutatis mutandis, cu trecutul românesc recent mi s-a părut frapantă (...) Te întrebi, la un moment dat, câte se pot spune, în termenii criticii literare, despre o asemenea relatare tragică“, a subliniat scriitorul Sorin Gherguţ, în calitatea sa de traducător. "Autoarea Sorana Gurian îşi descoperă o latură de moralist, atentă la spectacolul atroce al morţii devenite fapt banal cotidian în spitalele ce adună laolaltă cazuri fără speranţă", a punctat invitata Bianca Burţa-Cernat, care a semnat şi prefaţa cărţii.