Tudor Giurgiu, regizor: „Cinematografia este un teren al nimănui“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

AMĂRĂCIUNE Regizorul Tudor Giurgiu, organizatorul celui mai mare festival de film din ţară, TIFF, regretă că, deşi pune România pe harta lumii, cinemaul românesc a rămas o Cenuşăreasă

Regizorul Tudor Giurgiu povesteşte prin ce greutăţi a trecut în organizarea celei de-a XII-a ediţii TIFF, care se desfăşoară, până pe 9 iunie, la Cluj-Napoca. Tudor Giurgiu a spus vineri, la gala de deschidere de pe scena din Piaţa Unirii din Cluj, că bugetul de 100.000 de euro alocat de primăria locală este insuficient. Anul acesta, 

la a XII-a ediţie, TIFF are un buget total  de 1,3 milioane de euro, cu 20% mai mic faţă de 2012.

„Adevărul“: TIFF are vârsta unui copil care intră la gimnaziu. Cum vedeţi  festivalul după 12 ediţii?

Tudor Giurgiu: Am în continuare impresia că prima ediţie a fost cea mai organizată şi cea în care am avut cel mai mult timp pentru a pregăti lucrurile „by the book“. Sigur, ea a fost o ediţie-pilot, festivalul nu era cunoscut, veneai într-un oraş unde nu se întâmpla mai nimic, într-o ţară unde, în anul 2000, nu s-a făcut niciun film. Şi ne-am trezit noi să facem festival de film. Tot demersul ăsta a fost privit cu mare neîncredere. Cheia succesului a ţinut de echipă, de faptul că l-am găsit pe Mihai Chirilov, care e un excepţional critic şi un om cu gust pentru cinema, am fost alături de mulţi colegi cu care continuăm să lucrăm. Multor străini li se pare miraculos faptul că noi am reuşit în 12 ani  să ajungem printre primele festivaluri de profil din lume şi să fim foarte respectaţi.

Cât de greu a fost organizarea primei ediţii?
Deja TIFF-ul e un fel de instituţie şi merge din inerţie. Senzaţia cea mai amară este că an de an parcă suntem scoşi la tablă şi trebuie să dăm un examen. Parcă tot timpul trebuie să demonstrăm ceva, deşi cred că beneficiile de imagine pe care festivalul le aduce şi oraşului, şi ţării sunt extraordinare. Cred că am reuşit să fim un bun eveniment care a mers în paralel cu succesul cinematografiei române.
Primul pas a fost să depăşim postura asta a unui festival care venea 10 zile şi pleca. Odată cu Casa TIFF, direcţia e clară: proiecte educaţionale, proiecţii de film şi încercăm să facem nişte module educative.

Anul acesta, bugetul TIFF este cu 20% mai mic. De ce crezi că este atât de puţin preţuit filmul românesc?

România este o ţară care îşi permite să aloce 9 milioane de euro, o dată la doi ani, organizării Festivalului George Enescu, cât bugetul întregii cinematografii, acea artă care pune România pe hartă, îmi permit să o spun, într-un mod mult mai decisiv şi mai important, an de an, decât o face orice artă, în momentul de faţă, în România.  Ministerul Culturii are o optică foarte strâmbă în ceea ce priveşte relevanţa şi fondurile pe care le acordă festivalurilor din toată ţara. Şi vezi că, de fapt, cinematografia, în pofida acestor enorme succese şi a prestigiului internaţional pe care l-a generat, e cea mai amărâtă. Teatrele, de bine, de rău, au subvenţii de la Ministerul Culturii, de la instituţiile locale. De multe ori, chiar subvenţii foarte generoase. Cinematografia a rămas aşa, un fel de teren al nimănui, iar banii se împuţinează de la an la an. 

Ministerul Culturii are o optică foarte strâmbă în ceea ce priveşte relevanţa şi fondurile pe care le acordă festivalurilor din toată ţara.   Tudor Giurgiu, regizor

Ce veţi face dacă la anul „povestea“ cu finanţarea din partea ICR şi a Ministerului Culturii se va repeta?

Bugetul instituţiilor se taie şi noi trebuie să ne redimensionăm evenimentul, am luat mai puţine filme, am redus din evenimente. E un festival care are bani privaţi în proporţie de peste 65%. Cred că, din anii viitori, oraşul şi regiunea trebuie să creadă mult mai mult în acest festival şi să îl susţină într-o mult mai mare parte. Ar trebui să ne propunem să fim un actor mult mai puternic în industria locală de film. Sunt festivaluri în lume care ajută debutanţi aflaţi la primul film sau ajută oameni care nu au bani să-şi termine filmul. Lucrul acesta am vrut să-l facem, dar când abia s-au găsit bani pentru festival, nu s-a mai pus problema. 

Cât la sută din bugetul TIFF vine din subvenţii şi cât din sponsorizări?
35% sunt bani care vin din fonduri publice, iar restul, din sponsorizări şi fonduri europene. Includ aici şi un procent foarte mic care înseamnă venituri proprii de pe urma vânzării de bilete.
Preţurile la bilete sunt mici, nu e ca Zilele Clujului unde toate concertele sunt gratis. Nu ne permitem să facem asta, dar oricum biletele au valoare mică.   

De când există, festivalul a promovat tinerii cineaşti. Un exemplu de cineast care s-a format la TIFF.
Exemplele cele mai bune vin din proiectul pe care noi l-am inventat la TIFF, Let’s Go Digital, pentru tineri din toată ţara, cu vârste între 14 şi 18 ani. Ei vin la festival şi învaţă să filmeze, să monteze, să se exprime altfel. E ca o spălare pe creier.
Peste 40% din participanţii la acest modul sunt, în momentul de faţă, fie regizori, fie absolvenţi cu filme premiate în străinătate. Exemplul cel mai bun e Luiza Pârvu, premiată la multe alte festivaluri, care are un film în selecţia filmului românesc la TIFF.
Asta mi se pare cea mai mare realizare a noastră: că, pe lângă satisfacţia pasageră că ţi-a plăcut un film şi te gândeşti la el, nişte generaţii de oameni au gustat filmul, şi-au pus nişte probleme şi au învăţat film, aici, la TIFF.

Ce personalităţi ale cinematografiei aveţi în plan să le aduceţi la Cluj?
Anul acesta ne-am gândit ca, în loc să cheltuim bani pe care oricum nu i-am fi avut pe invitaţi, pe zboruri la business class, să ne concentrăm pe conţinut, pe filme, pe filme româneşti, pe invitaţii care vin cu filme, şi pe proiectele educaţionale la care eu ţin foarte mult.
Sigur că mi-aş fi dorit să fie Gérard Depardieu, Gael García Bernal. Am mai corespondat cu actriţa Maribel Verdú din Spania. Poate altădată.

Ce filme nu trebuie ratate la TIFF 2013?

La „Betrayal“  (n.r. - marţi, 4 iunie, de la ora 12.15, la cinema Victoria)  nu voi merge pentru că l-am văzut deja, dar îl recomand. E un film rusesc de Kiril Serebrennikov, un film şocant, foarte amplu, greu, baroc, un film despre o relaţie de cuplu, un film puternic. Apoi, filmul pe care sigur o să-l văd pentru că l-am ratat la Berlin este despre masacrele din Indonezia, în anii ‘80, „The Act of Killing“ (n.r. - „Actul de a ucide“, sâmbătă, 8 iunie, de la ora 20.30, Cinema Odeon, sala 6).  Al treilea film nu e doar un film, e un spectacol fabulos pe care îl susţine una dintre cele mai interesante trupe care combină jazzul şi rock-ul cu ritmurile tradiţionale ucrainene cu rock. E vorba de „DakhaBrakha“ (n.r. DakhaBrakha e o trupă din Ucraina care va acompania live, marţi, 4 iunie, la Casa de Cultură a Studenţilor, de la ora 21.00, filmul „Pământ“, capodopera regizorului ucrainean Alexander Dovzhenko).

La TIFF ai această bucurie unică fie de a dansa pe filme indiene, fie de a revedea capodopere mari, sovietice sau ceheşti, ori filme braziliene mute.
Cred că TIFF-ul va rămâne o insulă în care adevăraţii pasionaţi de cinema, dar şi cei care vor să experimenteze lucruri noi, vor veni.

Recomandări de la TIFF

Festivalul Internaţional de Film Transilvania continuă săptămâna aceasta cu proiecţii speciale şi evenimente culturale conexe precum concerte, documentare, expoziţii atractive, ateliere. Clujul va deveni, aşadar, în această săptămână „capitala“ filmului românesc: 190 de filme din 53 de ţări vor rula în cinematografele clujene şi peste 700 de invitaţi vor participa la proiecţii în premieră naţională şi internaţională, concerte, ateliere, masterclass-uri şi expoziţii.

Un eveniment special al TIFF-ului este  documentarul „Exploratorul“ (miercuri, 5 iunie, de la ora 22.00, la Institutul Francez), o proiecţie cu fotografiile stereoscopice realizate de Emil Racoviţă, făcute în timpul expediţiei sale în Antarctica. O retrospectivă ce nu trebuie ratată îi este dedicată artistului Péter Forgács, unul dintre cei mai apreciaţi autori de filme bazate pe materiale de arhivă. Creaţiile sale reconstituie poveşti personale sau evenimente istorice regândind şi combinând înregistrări video. Forgács este fondatorul Private Photo & Film Archives Foundation din Budapesta, o colecţie unică de filme de arhivă realizate de amatori în anii ’20.

Proiectul video şi foto al fotografului Petruţ Călinescu, numit „Mândrie şi beton“, care a documentat trei ani transformările petrecute în sate, în urma emigrării masive, va putea fi văzut între 2-16 iunie, în localul Piano Cazola. 

Un cadou pentru Lucian Pintilie

Cei care nu au văzut „Poziţia copilului“, film care a luat Ursul de Aur la Berlin, pot să îl vizioneze joi, 6 iunie, de la 21.45, în Piaţa Unirii şi vineri, 7 iunie, de la ora 12.30, la cinema Florin Piersic.

În premieră va rula joi, 6 iunie, de la ora 16.45, la cinema Arta, respectiv sâmbătă, 8 iunie, de la ora 12.15, la cinema Victoria, „Experimentul Bucureşti“, de Tom Wilson, un DJ şi un jurnalist britanic stabilit în România. Acesta porneşte de la concluzia că Revoluţia din 1989 a fost, de fapt, o lovitură de stat, şi regizează un fals documentar despre un experiment al Securităţii.

Una dintre numeroasele recomandări ale directorului artistic al festivalului, Mihai Chirilov, este lansarea setului de DVD-uri cu integrala creaţiei lui Lucian Pintilie. DVD-ul va fi lansat vineri, 7 iunie, la cinema Arta, de la ora 18.00. „Este cadoul pe care TIFF îl face celui mai important cineast român“, a spus Chirilov.

Premii de excelenţă

La gala de închidere a TIFF-ului, sâmbătă, 8 iunie, de la ora 20.30,  vor urca pe scena Teatrului Naţional Cluj renumiţii cineaşti Jirí Menzel şi Stephen Frears. Aceştia vor fi distinşi cu Premiul pentru Întreaga Carieră.

O altă mare distincţie conferită va fi Premiul de excelenţă, acordat actriţei Luminiţa Gheorghiu, care a răspuns ieri, 2 iunie, întrebărilor publicului clujean la TIFF Lounge, din Piaţa Unirii. Alţi invitaţi de marcă ai festivalului sunt directorul de imagine Ed Lachman (SUA) şi regizorii Sebastian Lelio (Chile) şi Cristi Puiu.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite