Trupul lui Augustin Buzura, depus la Academia Română şi la capela Cimitirului Bellu. Scriitorul va fi îngropat miercuri FOTO

Trupul neînsufleţit al lui Augustin Buzura va fi depus astăzi, de la ora 14.30, la Academia Română şi de la ora 16.00, la capela cimitirului Bellu. Înmormântarea va avea loc miercuri, 12 iulie, de la ora 13.00, la cimitirul Bellu din Bucureşti, anunţă Daniela Zeca Buzura. Scriitorul Augustin Buzura a murit luni seară, la vârsta de 78 de ani.

„Mulţumim din toată inima tuturor celor care au trimis familiei un gând bun în aceste momente atât de grele.
Trupul neînsufleţit al lui Augustin Buzura va fi depus astăzi, de la ora 14.30, la Academia Română şi de la ora 16.00, la capela cimitirului Bellu. Înmormântarea va avea loc miercuri, 12 iulie, 2017, de la ora 13.00 , la cimitirul Bellu din Bucureşti", anunţă Daniela Zeca Buzura.

„Aceasta este ultima fotografie a noastră împreună. În mai, la Târgul de Carte Bookfest. Nu mă vedea, dar mă auzea, asculta. De doi ani se purta cu demnitatea unui nevăzător care ştie şi înţelege dintr-odată altfel . Lucra în orb, zâmbea ca şi cum ar fi cunoscut toate detaliile, aveam vorbirile noastre, ca de obicei.
S-a stins luni seară, la ora 17.00, de ziua Mamei mele, după regula destinului meu contorsionat, care mi- a dat totdeauna ploaie cu soare... “, a spus nora sa.

Ştiu că de-acum ne e deasupra creştetelor, în lumină şi ne vorbeşte. Iar mie îmi spune cum mi- a mai spus:  să nu te smiorcăi nici măcar acum.... o să mai vorbim, căci vocea contează cel mai mult...", a subliniat Daniela Zeca Buzura.

Augustin Buzura a fost unul dintre cei mai mari prozatori postbelici români şi, prin opera sa, "a susţinut adevăruri istorice şi sociale într-o epocă a minciunii şi a falsităţii", a declarat criticul literar Daniel Cristea-Enache.

Criticul l-a descris pe Augustin Buzura drept "unul dintre cei mai mari prozatori postbelici din România, un romancier în adevăratul înţeles al cuvântului şi unul dintre scriitorii români care au avut un rol foarte important alături de Marin Preda şi alţi câţiva pe vremuri foarte grele".
"În deceniile dinaintea căderii comunismului, timp de 20 de ani, prin romanele sale, Augustin Buzura a susţinut adevăruri istorice şi sociale într-o epocă a minciunii şi a falsităţii", a spus criticul literar. Cristea-Enache a recunoscut că de Augustin Buzura îl leagă şi o "mare recunoştinţă". "Dincolo de asta, ca om, îi datorez foarte mult, pentru că este un om care a avut un rol foarte important în viaţa mea profesională, la Editura Fundaţiei Culturale Române, un om pentru care am şi voi avea întotdeauna o mare recunoştinţă", a menţionat Daniel Cristea-Enache, pentru Agerpres.

Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, judeţul Maramureş - d. 10 iulie 2017, Bucureşti) a fost din 1990 preşedinte al Fundaţiei Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, a înfiinţat Institutul Cultural Român – ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale româneşti în străinătate –, al cărui preşedinte a fost până în 2005. În cei aproape 15 ani de funcţie publică a reuşit nu doar construcţia unei instituţii care, iată, funcţionează şi azi cu succes, ci şi realizarea a numeroase proiecte culturale în ţară şi peste hotare. Din 1992 a devenit membru al Academiei Române.

Psihiatru, prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzuara a fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci şi de modalităţile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale ţării, indiferent de orientarea, ideologia sau opţiunile estetice ale acestora.

Augustin Buzura a urmat cursurile pre-universitare la Liceul „Gheorghe Şincai“. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi, ca un fir roşu, în toate romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele "Capul Bunei Speranţe" în 1963. Au urmat alte volume de succes precum „Capul Bunei Speranţe“ (1963), „Absenţii“ (1970), „Feţele tăcerii“ (1974), „Refugii“ (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii“ (1999) sau „Raport asupra singurătăţii“ (2009).

Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: "Orgolii" (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), "Pădureanca" (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), "Undeva în Est" (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul "Feţele tăcerii").

Veşnic în căutarea adevărului absolut, pe care singur admitea că nu-l poţi găsi niciodată, Augustin Buzura a fost şi va rămâne un nume fundamental al prozei româneşti, dincolo de modelele şi preferinţele trecătoare. Universul romanelor sale rămâne o mărturie profundă şi acută despre regimurile care s-au succedat în România ultimei jumătăţi de secol XX, iar pionieratul său în managementul cultural continuă să dea roade.